Arheologii bulgari au găsit un obiect de aur, cel mai vechi de pe tot globul, dintr-un oraș care este cel mai vechi din Europa, datat in perioada 4.500-4.600. Civilizația de aici este mai veche decât cea din Sumer. Dar nu ne spun cine au fost acea civilizație. Cum bulgarii nu existau în acea perioadă, cine puteau fi locuitorii? Nimeni alții decât strămoșii românilor și dacilor, pelasgii.
Arheologii bulgari cred ca au gasit cel mai vechi obiect confectionat din aur de pe tot globul, potrivit protv.ro.
Este vorba despre o margica cu diametrul de numai 4 milimetri si cantarind 15 centigrame, descoperita intr-o asezare preistorica din sudul Bulgariei, datata in perioada 4.500-4.600 i. Hr. Margica a fost descoperita acum doua saptamani pe dealul Tell Iunatsite, in apropiere de Pazardjik.
Arheologii bulgari sustin ca asezarea de unde provine obiectul ar putea fi cel mai vechi oras din Europa. In acelasi sit ei au mai descoperit sute de figurine de ceramica reprezentand pasari, dar si figuri umane asemanatoare cu „Ganditorul de la Hamangia” si diverse unelte si vase.
In jurul anului 4.100 i. Hr, asezarea, care era protejata de un zid, a fost cucerita si distrusa. Cercetatorii cred ca Tell Iunatsite era unul dintre cele mai importante situri ale civilizatiei balcanice „pierdute” din calcolitic (epoca cuprului), care s-ar fi extins atat pe teritoriul Bulgariei, cat si al Romaniei. Aceasta ar fi inflorit inainte de cea sumeriana, considerata in general prima civilizatie urbana din istorie.
Vă mai aduceți aminte de Tăblițele de la Tărtăria? Tot mai vechi decât cele din Sumer, tot de pe teritoriul actual al României. Încetul cu încetul arheologilor români nu le va mai fi rușine să spună că de aici a izvorât civilizația europeană mai ales că arheologii bulgari nu au nicio problemă să-și asume istoria altora.
Iar ce dovadă mai bună că obiectul de aur este al strămoșilor noștri faptul că lângă el s-au găsit iguri umane asemanatoare cu „Ganditorul de la Hamangia”. Clar, aceiași civilizație.
Ganditorul din Bulgaria
(Ganditorul de la Hamangia -România- si femeia lui)
Dar cine au fost pelasgii, strămoșii dacilor și ai românilor?
Primul om nascut pe pamant se numea Pelasg si era un exemplar deosebit din toate punctele de vedere, care i-a civilizat pe salbaticii care existau deja inaintea lui. Poetul Asini si Pausanias spun ca Pelasg s-a nascut din pamantul cel negru pe culmile inalte ale muntilor. Cu el s-a inceput speta de oameni muncitori.
Pelasgii si populatiile componente dar cu nume diferite in timp si spatiu ca: hiperborei, arimi, ramani, sciti (vechi), geti, valahi, ocupau o suprafata foarte mare a Europei a carui centru de greutate era spatiul carpato-danubiano-pontic, spatiul stabilit de arheologii contemporani (vezi Marija Gimbatos) pe baza unor probe materiale care nu se gasesc decat in aceasta parte de rasarit a Europei.
Retinand ca marele popor pelasg isi avea centrul geometric de raspandire tocmai aproximativ actualul judet Hunedoara si mai la sud pe valea Cernei incluzand Clisura Dunarii, si stiind ca cei care conduceau destinele oamenilor locuiau zonele inalte ale muntilor, este aproape firesc ca Vf. Peleaga sa poarte numele regelui sacerdot Peleg (sau Pelasg) al pelasgilor. Probail ca in poiana Pelegii era resedinta lui obisnuita, pe varf sau pe Valea Rea retragandu-se doar periodic conform obiceiului consemnat mai tarziu la Zalmoxe.