Concluziile Inspectiei Judiciare la adresa conducerii DNA sunt si elogioase fata de munca Laurei Codrutei Kovesi si a subordonatilor ei, in ciuda celor prezentate de anumite televiziuni de stiri. Directia Nationala Anticoruptie a publicat vineri concluziile unei variante provizorii a raportului Inspectiei Judiciare privind eficienta manageriala la DNA (document primit de DNA pe 26 septembrie) a carui principala concluzie este ca „Laura Codruta Kovesi poseda calitatile necesare pentru exercitarea in continuare a functiei de conducere”.
Controlul Inspectiei Judiciare la DNA a fost realizat de 6 inspectori – 3 care ar fi tras concluzii favorabile sefei DNA, Laura Codruta Kovesi, si 3 care ar fi evidentiat nereguli.
„Puterea de influenţă lucrativă este o calitate pe care procurorul şef al Direcţiei, Laura Codruţa Kovesi, a demonstrat-o în conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, subordonaţii recunoscând calităţile manageriale ale acesteia. Astfel, acesta, în raport cu procurorii din subordine, a adoptat o răspundere reversibilă, în sensul că, cerând subordonaţilor îndeplinirea sarcinilor, la rândul său, a explicat acestora şi activitatea sa. Procurorii au conştientizat, astfel, că activitatea lor este o parte din ansamblul activităţii unităţii, iar îndeplinirea defectuasă a sarcinilor va umbri activitatea direcţiei (…) Calitatea actului de conducere adoptat de procurorul şef al Direcţiei, Laura Codruţa Kovesi, a determinat imaginea conducătorului din interiorul parchetului, dar şi în afara acestuia, promovând un management imparţial, bazat pe principii sănătoase şi pe valori. Procurorul şef a construit, astfel, sentimentul de credibilitate şi de respect al legii, dând, în final, Direcţiei Naţionale Anticorupţie prestigiu şi putere”, se arată în documentul făcut public de DNA.
Raportul prezentat de DNA prezinta, de asemenea, concluzii favorabile la adresa celor doi adjuncti ai Laurei Codruta Kovesi – Calin Nistor si Marius Iacob – si recomandarea ca acestia sa ramana in functii.
- Concluziile raportului Inspectiei Judiciare prezentat de DNA:
Procurorul sef al DNA, prin modul in care a organizat, coordonat si controlat activitatea personalului din subordine, a reusit sa eficientizeze activitatea Directiei Nationale Anticoruptie, rezultatele fiind oglindite in datele statistice pe anul 201 si sem. I / 2017 atat la nivelul intregii unitati cat si la nivelul sectiilor, serviciilor.
Comportamentul procurorului sef al Directiei Nationale Anticoruptie, Laura Codruta Kovesi, a raspuns cerintelor din exteriorul sistemului, cu referire la implementarea obligatiilor care revin directiei stabilite in Strategia Nationala Anticoruptie pe perioada 2016 – 2020, aprobata prin HG nr.585/2016, prevazute la punctul 6.5, cerintelor impuse de sistem, enumerate in regulamentul de ordine interioara al Directiei Nationale Anticoruptie si cerinte impuse de colegi.
Procurorul sef Directie Laura Codruta Kovesi a format un colectiv omogen, transformandu-l intr-o echipa capabila de performante in domeniul specific de activitate.
Procurorul sef directie a reusit sa depaseasca unele constrangeri cu referire la limitarile de resurse – atat materiale cat si umane, reglementarile legale – modificarile legislative survenite realizand o activitate performanta remarcata pe plan intern si international.
Pornind de la cele ce preced, procurorul sef directie a dar dovada ca detine competentele necesare exercitarii functiei dupa cum urmeaza: competente cognitive, interpersonale, de comunicare si motivationale.
Manifestarea respectului fata de echipa, din partea procurorului sef, se regaseste in delegarea de sarcini, atributii (cu exceptia celor ce definesc functia), in ascultarea atenta a feedback-ului care vine din partea echipei.
Procurorul sef Directie Laura Codruta Kovesi a folosit previziunea in legislatie urmarind mersul evenimentelor sociale, economice, stiintifice, culturale etc, pregatind astfel conceptual pesronalul din subordine. De asemenea, a cultivat lucrul in echipa, rezolvand probleme complexe, care necesita opinii diferire, a implementat loialitatea, a prevazut nevoile colectivului, anticipandu-le, astfel incat disfunctionalitatile sa nu se transforme in probleme, care puteau afecta bunul mers al unitatii.
Procurorul sef directie Laura Codruta Kovesi a identificat oportunitati si a dezvoltat strategii. Printr-o buna comunicare a sincronizat si armonizat timpul si spatiul actiunilor, judecatile si faptele, dorintele personalului din subordine, conferind procesului de management coeziune, continuitate si dinamism, permitand realizarea obiectivelor specifice.
Puterea de influenta lucrativa este o calitate pe care procurorul sef directie Laura Codruta Kovesi a demonstrat-o in conducerea Directiei Nationale Anticoruptie, subordonatoo recunoscand calitatile manageriale ale acestuia. Astfel, in acesta, in raport cu procurorii din subordine, a adoptat o raspundere reversibila, in sensul ca cerand subordonatilor indeplinirea sarcinilor, la randul sau, a explicat acestora si activitatea sa. Procurorii au constientizat, astfel, ca activitatea lor este parte din ansamblul activitatii unitatii, iar indeplinirea defectuoasa a sarcinilor va umbri activitatea Directiei Nationale Anticoruptie.
Reversibilitatea raspunderii a facut ca actul managerial sa fie transparent, sa poata fi imbunatatit, atunci cand a fost cazul, colectivul de procurori a raspuns ca un tot unitar, prestigiul fiecarui procuror s-a pliat pe prestigiul unitatii, in realizarea scopului unic, acela de infaptuire a actului de justitie in cele mai bune conditii.
Procurorul sef directie Laura Codruta Kovesi a implementat actului de control rolul de a replia o activitate intrata in deriva, de a o canaliza spre performanta, si nu de a produce panica, deruta, neincredere, aspecte care ar fi dus la stagnare sau chiar la regres. Activitatea de control a fost institutionalizata, fiind efectuata in 3 forme: controlul operativ curent, controlul tematic si controlul de fond al compartimentelor din cadrul directiei. De asemenea, s-a mai materializat si intr-un control de management operativ prin intermediul caruia s-a verificat daca procurorul sau compartimentele au realizat toate activitatile necesare si oportune pentru atingerea unei tinte operative prestabilite si daca au stabilit acele diviziuni ale muncii optime pentru a realiza obiectivele fixate.
Controlul a vizat conditia de normalitate, nu conditia speculativa, de interes sau de alta natura, procurorul sef directie Laura Codruta Kovesi monitorizand si eliminand deficientele din activitatea procurorilor din subordine. Controlul efectuat de procurorul sef directie Laura Codruta Kovesi a avut ca scop si stimularea psihologica a procurorilor pentru ridicarea calitatii muncii, pentru prestigiul personal, dar si al institutiei.
Calitatea actului de condudere adoptat de procurorul sef directie Laura Codruta Kovesi a determinat imaginea conducatorului in interiorul parchetului. dar si in afara acestuia, promovand un management impartial, bazat pe principii sanatoase si pe valori.
Procurorul sef directie Laura Codruta Kovesi a construit, astfel, sentimentul de credibilitate si de respect al legii, dand, in final, Directiei Nationale Anticoruptie prestigiu si putere.
In raport de cele prezentate, apreciem ca procurorul sef directie Laura Codruta Kovesi poseda calitatile necesare pentru exercitarea in continuare a functiei de conducere.