Un studiu al Universitatii Tor Vergata din Roma Tor si ENEA, publicat in revista ”Science of The Total Total Environment” evidentieaza ca legatura dintre proteina Spike a virusului, cheia moleculara pe care o foloseste pentru a patrunde in celule si PM2,5, adica acele particule minuscule de smog care au dimensiuni mai mici sau egale cu 2,5 microni (miimi de milimetru).
”In faza initiala a pandemiei, Lombardia si, in general, intreaga zona a Vaii Po au fost afectate mult mai puternic de infectia virala decat restul tarii”, explica Caterina Arcangeli, cercetator ENEA si coautor al studiului.
”Vorbim despre una dintre cele mai poluate parti ale Italiei si acest lucru a determinat comunitatea stiintifica sa formuleze ipoteza unui posibil rol al particulelor atmosferice in raspandirea virusului”.
Din raportul anual al Agentiei Europene de Mediu, cu date referitoare la 2021, reiese ca Polonia, Italia si Germania sunt, in ordine, tarile europene in care smogul provoaca cele mai multe daune sanatatii. In Italia, 46.800 de decese sunt atribuite expunerii la particulele fine PM2,5. In general, indica Agentia, din 2005 pana in 2021 situatia s-a imbunatatit, decesele atribuibile PM2,5 in UE au scazut cu 41%, ajungand la 253 mii de decese pe an. Insa 97% din populatia urbana este expusa la concentratii de PM2,5 care depasesc nivelul stabilit de Organizatia Mondiala a Sanatatii.
”Impactul poluarii aerului asupra sanatatii noastre continua sa ramana prea mare – a subliniat directorul SEE, Leena Yla Mononen – vestea buna este ca autoritatile la nivel european, national si local fac tot posibilul pentru reducerea emisiilor prin masuri precum promovarea transportului public sau mersul cu bicicleta in centrele urbane si prin actualizarea legislatiei”.
Cercetatorii au verificat prezenta virusului pe filtrele pentru PM2.5 prezente in orasul Bologna, dupa care au efectuat simulari gratie supercomputerului Cresco6 al Enea, capabil sa efectueze 700 de mii de miliarde de operatii matematice pe secunda. ”Afinitatea dintre PM2.5 si Sars-CoV-2 este plauzibila – explica Arcangeli – numai ca simularea nu ne permite sa evaluam daca aceste interactiuni sunt suficient de stabile pentru a transporta virusul in atmosfera, sau daca dupa transportare, acesta isi mentine infectiozitatea. Prin urmare, nu poate fi exclusa posibilitatea ca virusul sa fie „captat” de PM, cu o reducere ulterioara a infectiozitatii si raspandirii, sau inactivat de aceasta interactiune puternica cu particulele”.
Puterea simularilor pe computer efectuate de acest studiu consta in capacitatea de a modela diferite tipuri de particule, variind atat concentratia, cat si compozitia chimica a poluantilor atmosferici. Prin urmare, aceste simulari pot reprezenta un instrument util pentru a evalua rapid posibila interactiune a particulelor fine cu virusi, bacterii sau alte tinte celulare relevante. ”Aceasta posibilitate s-ar putea dovedi utila pentru a contracara sau a controla raspandirea viitoarelor boli transmise prin aer in regiunile foarte poluate si pentru a oferi informatii utile pentru elaborarea planurilor de control al poluarii aerului”, conchide Arcangeli.
sursa: Rador Radio Romania