Secretarul general al PSD Liviu Dragnea, presedintele Consiliului Judetean Teleorman, s-a prezentat, miercuri, la Directia Nationala Anticoruptie (DNA) pentru a fi audiat in dosarul in care este acuzat in cazul referendumului. La iesirea de la DNA, Dragnea a precizat ca nu a dat declaratii in fata procurorilor, dar in schimb le-a lasat un memoriu privind faptele de care este acuzat, aratand ca analizarea activitatii sale politice in contextul campaniei electorale creeaza un precedent „extrem de periculos”.
Dragnea a spus ca in memoriul pe care l-a lasat procurorilor vorbeste pe larg despre presupusele fapte de care este acuzat in dosarul privind referendumul. „Repet ce am spus la inceput, daca se analizeaza activitatea mea politica in cadrul unei campanii electorale consider ca este un dosar eminamente politic. Mi se pare un precedent extrem de periculos, functionarea unor partide, stabilirea unor obiective politice sa fie considerate sau sa poata fi interpretate ca niste fapte penale. De asemenea, mi se pare extrem de periculos si cred ca ar trebui sa modificam legea partidelor”, a declarat Dragnea, la iesirea din sediul Directiei Nationale Anticoruptie (DNA).
Secretarul general al PSD a precizat ca, in context actual, ar trebui eliminat unul dintre obiectivele principale ale partidelor politice, respctiv acela de a-si indemna oamenii sa-si exercite dreptul la vot.
„Ar trebui sa nu mai avem acolo ca unul dintre obiective principale pentru partidele politice sa isi indemne oamenii sa-si exercite dreptul la vot. Poate ar fi bine sa propun in PSD si in USL sa ne propunem pierderea alegerilor. Altfel, daca ne propunem ca obiectiv sa castigam alegerile din 9 decembrie, s-ar putea sa fie considerat ca si foloase necuvenite”, a mai aratat Dragnea. Liviu Dragnea a fost citat, miercuri, la DNA pentru a fi audiat in dosarul in care este acuzat in cazul referendumului.
Liviu Dragnea a fost si in 6 septembrie la Directia Nationala Anticoruptie, procurorii prezentandu-i atunci invinuirile in dosarul privind referendumul. Dragnea declara atunci ca principala acuzatie adusa de procurori ar fi ca el „s-a asociat cu mii si zeci de mii de persoane pentru a asigura la vot o prezenta mai mare de 50 plus unu” la referendumul din 29 iulie.