Un nou conflict sta sa se aprinda la granitele statelor UE, după ce forţele bieloruse au tras asupra armatei poloneze de la graniţa de est. Anna Michalska, purtătoare de cuvânt a poliţiştilor de frontieră polonezi, a declarat că nimeni nu a fost rănit şi că cel mai probabil s-a folosit muniţie de manevră.

Anna Michalska a mai declarat că trupele de frontieră se află sub o presiune crescută din cauza numărului tot mai mare de incidente cu obiecte aruncate dinspre partea bielorusă. Ministerul de Externe al Poloniei l-a convocat,vineri, e însărcinatul cu afaceri al Belarusului Belarus.

Premierul Mateusz Morawiecki a scris pe Twitter că „toate puterile statului” sunt alături de poliţiştii de frontieră şi militarii care protejează frontiera. „Sunt şi voi fi întotdeauna ferm alături de soldaţii noştri şi de grănicerii noştri”, a spus Morawiecki.

„Vreau să mulţumesc serviciilor noastre pentru abordarea lor profesională şi responsabilă”, a adăugat el. Polonia, Lituania şi Letonia, state membre UE, îşi apără frontierele împotriva presiunii crescânde a migranţilor din Orientul Mijlociu şi Africa. Bruxelles-ul a afirmat că migraţia ilegală este organizată şi încurajată de guvernul preşedintelui bielorus Alexandr Lukaşenko.

UE îl acuză pe Lukaşenko că poartă un „război hibrid” ca răspuns la sanţiunile impuse de Occident împotriva guvernului autoritar de la Minsk. Purtătorul de cuvânt al forţelor de frontieră bieloruse, Anton Bişkovski, a negat că s-au tras focuri de armă. Parlamentul polonez şi-a dat acordul pentru prelungirea cu 60 de zile a stării de urgenţă la frontiera polono-belarusă confruntată cu afluxul de migranţi. Polonia acuză Rusia şi Belarus că se află la originea valului actual de imigraţie ilegală la frontiera sa terestră. Uniunea Europeană vede acest lucru ca pe o formă de represalii la sancţiunile impuse de UE împotriva Belarusului în urma represiunii opoziţiei de către regimul de la Minsk. Ministrul polonez de interne, Mariusz Kaminski, a recomandat prelungirea stării de urgenţă afirmând că mulţi dintre migranţii care o traversează au legături cu „grupuri radicale sau criminale”. Potrivit ministrului, 11.500 de persoane „au încercat să ia cu asalt” această frontieră de la începutul anului, dintre care 1.500 au fost arestaţi în interiorul ţării.