O descoperire arheologica surprizatoare a avut loc la Aiud, in judetul Alba. O piatra funerara asemanatoare cu cea a unui pirat a fost descoperita in cimitirul ortodox.

Concret, reprezentantii Muzeului de Istorie din Aiud au transmis ca, in timpul executarii unor lucrari de sapatura in vederea amenajarii unui spatiu destinat inhumarii, in Cimitirul ortodox a fost descoperita o lespede de dimensiuni considerabile, care a ridicat semne de intrebare. Executantii lucrarilor de sapatura au sesizat faptul ca este vorba despre un artefact cu posibila semnificatie istorica.
La o prima analiza efectuata de specialistii din cadrul muzeului, s-a constatat ca este vorba despre o piatra tombala in forma de sarcofag, profilata, avand partea superioara ornamentata cu nervuri in relief si, in extremitatea cu latime maxima, un craniu uman stilizat ce suprapune doua femure incrucisate.

Motivul ornamental, craniul ce suprapune doua oase lungi incrucisate, a fost folosit in Evul Mediu de catre cavalerii templieri, care au introdus simbolul pentru a-si onora maestrul, care a fost ars de viu in timpul unei persecutii. In secolul al XIV-lea, craniile si oasele incrucisate marcau intrarile in cimitirele spaniole, fiind prezente si pe pietrele funerare, amintindu-le oamenilor de fragilitatea vietii. In zilele noastre, pe langa utilizarea ca semn de pericol, este indeobste asociat steagului ce era arborat pe navele care se indeletniceau cu jaful pe mare, navele de pirati.

In cimitirul multietnic din Sulina se gaseste o piatra tombala cu un astfel de motiv ornamental, cunoscuta publicului ca apartinand mormantului unui pirat grec, decedat in a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Totusi, in afara acestei semnificatii cu nota de senzational, motivul craniului este regasit si in arta religioasa crestina, in scena Rastignirii si reprezinta craniul lui Adam, care, conform traditiei, ar fi fost ingropat sub Golgota (Locul Capatanii, in traducere).

Reprezentarea craniului pe monumente funerare o intalnim, de exemplu, pe cavoul lui Dobre Nicolau (1821-1894) si Toma Dobrescu (1862-1934), realizat de catre acesta din urma in anul 1895, cate un craniu pe fiecare dintre cele doua canate ale usii de intrare. Cavoul este amplasat in cimitirul Bellu din Bucuresti. Se evidentiaza, astfel, semnificatia de memento mori sau simbol al mortii, in general. Artefactul va fi amplasat in spatiul destinat Lapidariului Muzeului de Istorie, situat pe latura de vest a Cetatii Aiudului.

sursa: Rador Radio Romania