“După primele şase luni, a început să ne ducă şi pe la alte hoteluri. Pe mine şi pe un coleg de cameră. Venea şi ne lua cu maşina, cam de trei ori pe săptămână, şi munceam de la 11 noaptea, atunci când se închidea zona SPA în hoteluri, până la patru dimineaţa. Curăţam zona SPA. Iar a doua zi ne duceam din nou la muncă, la ora 7.00 dimineţa! Dacă ne plătea, pentru orele muncite noaptea, ştiam, măcar, că merită sacrificiul. Însă, nu primeam niciun cent!”, continuă Şerban.
Acesta povesteşte că, la un moment dat, s-a gândit să se mute de la şeful său, însă acest lucru a fost imposibil, pentru că dacă părăsea locuinţa ar fi pierdut, automat, locul de muncă. Chinurile continuau şi acasă. Cam odată la trei zile, când venea de la muncă, era sunat de Malagn şi rugat să îi ia şi pe ceilalţi şi să elibereze casa pentru câteva ore, pentru că trebuie să se întâlnească cu anumiţi oameni de afaceri importanţi.
“Nu apucam nici măcar să mâncăm. Odată am stat şi l-am urmărit, să vedem dacă este adevărat ce spune. Însă, oamenii de afaceri cu care trebuia să se întâlnească erau, de fapt, fete uşoare, care coborau din BMW-ul lui roşu şi intrau, împreună cu el, în locuinţă”, spune românul.
Tratat ca pe un câine, până în ultima clipă
Chinurile, munca acidă, condiţiile mizere şi tratamentul inuman au continuat timp de doi ani, atunci când tânărul s-a decis să se întoarcă în România şi să-şi susţină familia din banii pe care urmează să-i câştige în ţară. Ca orice om cu bun simţ, l-a anunţat pe şeful său cu o săptămâna înainte că şi-a luat bilet de avion şi că va părăsi Germania.
Şi de acolo a pornit o serie de neînţelegeri şi certuri între român şi afgan. Malagn susţinea că tânărul trebuie să-i plătească o lună de chirie înainte să plece, încercând astfel să-l fure chiar şi în ultimele zile. Pentru că românul a refuzat să-i dea încă 200 de euro, în ultima seara l-a dat afară din casă, în jurul orei 21.00, cu tot cu bagaj.