Scaderea PIB-ului potential, prin reducerea contributiei fortei de munca si capitalului, presiunea tot mai mare asupra bugetului de stat, prin majorarea cheltuielilor cu asistenta sociala, si afectarea ratei de economisire sunt principalele consecinte ale imbatranirii populatiei, potrivit BCR.
In prezent, 1 din 7 romani are peste 65 de ani, in 2030 se va ajunge la un raport de 1 la 5 persoane, iar in 2060 la 1 din 3, daca natalitatea nu va fi imbunatatita.
Romania se afla in top 5 state membre UE (alaturi de Slovacia, Polonia, Letonia si Slovenia) care vor cunoaste cel mai rapid ritm de imbatranire a populatiei in urmatoarele decenii. Mediana varstei populatiei va ajunge la 46 de ani in 2030 si 52 de ani in 2060, de la 39 de ani in 2011, potrivit raportului „Implicatiile economice ale procesului de imbatranire a populatiei in Romania” realizat de divizia BCR Cercetare.
O prima consecinta economica a imbatranirii si reducerii populatiei totale este scaderea PIB-ului potential, prin diminuarea contributiei fortei de munca, dar si a capitalului, in conditiile afectarii economisirii interne. PIB-ul potential al Romaniei a scazut la 1,3% in 2013, de la 5% in 2004, pe seama contractiei investitiilor private.
Circa o treime din forta de munca din Romania se regaseste in agricultura, fata de doar 3,4% in zona euro. Sectorul serviciilor reprezinta 42% din forta de munca ocupata in Romania, comparativ cu 72% in zona euro.
Daca in anul 1990 existau 0,4 pensionari la fiecare salariat, raportul s-a inversat din 1998, iar in prezent la fiecare salariat sunt 1,2 pensionari, urmand ca la orizontul anului 2060 la fiecare salariat sa fie 1,5 pensionari.
Reprezentantii BCR considera ca o prioritate o reprezinta oferirea de alternative viabile pe piata fortei de munca persoanelor cu varsta de peste 50 de ani, in conditiile in care populatia inactiva din aceasta grupa de varsta a crescut puternic dupa anul 2008 pe fondul pensionarilor efectuate si al recesiunii economice.
„Statul roman trebuie sa continue reforma agriculturii, cu participarea sectorului privat si public. Noi propunem o lege care sa stimuleze comasarea terenurilor agricole in mari exploatatii, prin subventionarea cheltuielilor notariale si de cadastru efectuate de fermierii varstnici cu ocazia vanzarii terenurilor”, a declarat miercuri, intr-o conferinta de presa, Eugen Sinca, economist BCR.
A doua consecinta este presiunea tot mai mare asupra bugetului de stat, atat pe partea de venituri, prin afectarea cresterii economice, cat si pe partea de cheltuieli, prin majorarea cheltuielilor pentru asistenta sociala si sanatate.
Orice crestere a cheltuielilor publice pentru protectie sociala peste nivelul actual poate avea loc numai in conditiile in care are loc si o crestere a ponderii veniturilor bugetare in PIB, care sunt printre cele mai mici din Uniunea Europeana, de 32,9% din PIB in 2011. Cresterea veniturilor bugetare in PIB trebuie sa se faca prin intensificarea luptei impotriva evaziunii fiscale si nu prin majorarea fiscalitatii, care ar degrada mediul de afaceri.
Cea de-a treia consecinta a imbatranirii si reducerii populatiei consta in afectarea ratei interne de economisire si, implicit, a investitiilor.
„Stimularea economisirii populatiei este esentiala pentru reducerea dependentei Romaniei de fluxurile externe de capital si finantarea interna a cresterii economice – depozite bancare clasice, fonduri de pensii private, fonduri de investitii cu diverse grade de risc, asigurari de viata cu o componenta investitionala, obligatiuni de stat, piata de capital”, a mai spus Sinca.
El a aratat ca Romania are in continuare un deficit de cont curent mare in raport cu noul set de indicatori de evaluare a vulnerabilitatii macroeconomice la nivelul Uniunii Europene, care solicita o valoare cuprinsa intre minus 4% si plus 6% din PIB in ultimii trei ani. Politicile de restrangere a creditului de consum in valuta sunt justificate in acest context, potrivit analistilor BCR.
„Performanta slaba a Romaniei in domeniul serviciilor comercializabile (turism) lasa loc suficient pentru o imbunatatire a deficitului de cont curent. In 2012, Romania a avut un sold negativ al serviciilor de turism in balanta de plati de 300 de milioane de euro, in timp ce Bulgaria a avut intrari nete de 1,9 miliarde euro”, se mentioneaza in raport.
Sursa: mediafax.ro