Hramuri în alte oraşe
În Arhiepiscopia Iaşilor, sărbătoare mare va fi la Mănăstirea Secu, judeţul Neamţ, aşezământ monahal ce îşi sărbătoreşte hramul. Sărbătoarea Mănăstirii Secu va continua şi joi, când sunt prăznuiţi Sfântul Varlaam, mitropolitul Moldovei, ale cărui moaşte mănăstirea le adăposteşte, şi Sfântul Ierarh Ioan de la Râşca şi Secu, canonizat în anul 2008, pe 5 iunie, alături de alţi sfinţi nemţeni.
În Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului, la Mănăstirea Cotmeana se va prăznui al doilea hram al acestui aşeză-mânt monahal, care a fost reînfiinţat în 1991. Mănăstirea este ctitoria lui Radu I Voievod. Este un monument de sinteză, reprezentativ pentru asimilarea şi dezvoltarea arhitecturii munteneşti din secolul al XIV-lea.
În Arhiepiscopia Râmnicului, hram este la Mănăstirea Cornetu, fost schit de călugări ce se află la aproximativ 50 km nord de Râmnicu Vâlcea, în satul Călineşti, judeţul Vâlcea. Schitul a fost ctitorit de vornicul Mareş Băjescu şi soţia sa, Maria, în anul 1666.
În sărbătoare se află şi Biserica „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul” din Reuseni, sat situat la o distanţă de aproximativ 15 km sud-est de municipiul Suceava. Această biserică este considerată a fi una din ultimele ctitorii ale lui Ştefan cel Mare, fiind construită în perioada 1503-1504. Ansamblul bisericesc din Reuseni a fost inclus pe lista monumentelor istorice din judeţul Suceava din anul 2004.
De asemenea, sărbătoare este şi în municipiul Vaslui, unde credincioşii sărbătoresc hramul altei biserici ctitorite în anul 1490 de Sfântul Voievod Ştefan cel Mare. La început, această biserică a fost folosită ca paraclis al curţii domneşti, construit în memoria victoriei asupra turcilor la Podul Înalt.