Rosul compulsiv al unghiilor, ciupitul de piele, trasul de păr și mușcatul buzelor și al obrajilor se numără printre o serie de comportamente repetitive centrate pe corp (BFRB), care pot deveni o sursă de suferință, dar noile cercetări pot oferi o rază de speranță, scrie CNN.

În timp ce mulți oameni pot avea unul dintre aceste obiceiuri într-o formă minoră, pentru un număr mai mic, dar totuși semnificativ de persoane, comportamentul poate provoca leziuni vizuale ale pielii – cum ar fi pete de chelie, cicatrici, răni și leziuni – și le poate afecta sănătatea mintală, a declarat Steffen Moritz, șef al neuropsihologiei clinice în cadrul departamentului de psihiatrie și psihoterapie de la Centrul Medical Universitar Hamburg-Eppendorf din Germania.

„De fapt, majoritatea oamenilor prezintă unul dintre aceste obiceiuri de-a lungul vieții, în special cel de a-și roade unghiile, într-o anumită măsură, dar toate pot deveni problematice atunci când sunt făcute în exces”, a declarat Moritz, care este un fost mâncător de unghii.

„Și mulți dintre acești oameni au, de asemenea, probleme (coexistente), adesea ca o consecință, pentru că le este rușine de comportamentul lor”, a spus el. „Ei evită intimitatea, în special în cazul tricotilomaniei (smulgerea părului de pe corp) sau în cazul ciupitului de piele, cum ar fi, de exemplu, să nu se dezbrace în fața partenerului”.

Deși adesea percepute greșit ca fiind minore, aceste comportamente repetitive în unele cazuri extreme pot deveni amenințătoare pentru viață. Cazuri de septicemie, o reacție severă la o infecție, au fost legate de ciupitul de piele. Iar smulgerea părului și rosul de unghii au dus la probleme stomacale grave cu complicații fatale.

Terapia cognitiv-comportamentală, ghidată de un terapeut, este considerată tratamentul standard de aur pentru aceste comportamente problematice, a remarcat Moritz, dar un mic studiu de probă de concept, ale cărui rezultate au fost publicate în revista medicală JAMA Dermatology la 19 iulie, sugerează că o tehnică blândă de auto-ajutorare poate avea unele beneficii dacă un terapeut nu este o opțiune imediată.

Atingerea ușoară a degetelor mijlociu și arătător de degetul mare este una dintre tehnicile de înlocuire a obiceiurilor sugerate de cercetare.

Adesea învăluite în rușine și secret, comportamente repetitive centrate pe corp nu ar trebui să fie privite ca o formă de automutilare sau ură de sine, a spus Moritz.

Ele sunt mai exact înțelese ca o modalitate de a calma și de a liniști sistemul nervos, în special atunci când este stresat, pentru a alunga plictiseala sau pentru a elibera emoții puternice, cum ar fi furia.

BFRB pot fi automate, atunci când se uită la televizor sau studiază, sau mai intenționate – de exemplu, atunci când se află în fața unei oglinzi.

„Eu însumi am fost unul care își rodea unghiile, așa că mă consider un expert prin profesie, dar și prin experiență. (BFRB) aduc o oarecare ușurare, o oarecare plăcere, așa că există sentimente amestecate”, a spus el.

„Așa că s-a născut ideea de a face ceva care să fie și repetitiv și să se liniștească singur, dar să nu fie disfuncțional. Este, de asemenea, puțin vizibil”.

Tehnica de înlocuire a obiceiului pe care Moritz și colegii săi au conceput-o implică mângâierea blândă a pielii într-un număr de moduri diferite: încercuind degetul arătător și mijlociu, bătând degetele mijlociu și arătător împotriva degetului mare, încrucișând brațele și mângâind antebrațele, încercuind vârfurile degetelor pe palma celeilalte mâini, printre altele.

Dacă sunteți deosebit de îngrijorat de faptul că vă ciupit-o pielea, puteți face cercuri în jurul hainelor în loc să vă atingeți direct corpul.

Moritz și echipa sa au realizat un videoclip pentru a demonstra diferitele tehnici și depinde de fiecare persoană să stabilească ce tehnică funcționează cel mai bine pentru ea.

Moritz a spus că alte forme de terapie de înlocuire a obiceiurilor tind să se concentreze pe o mișcare de „înghețare”, cum ar fi strângerea pumnului sau așezarea pe mâini atunci când simțiți nevoia de a vă atinge părul sau pielea, dar el a vrut să introducă un element benign de auto-calmare.

În cadrul studiului, Moritz a recrutat 268 de persoane cu BFRB – include participanții care prezintă comportamente de ciupire a pielii, tricotilomanie, ros de unghii și comportamente de mușcături de buze și obraji – care aveau vârste cuprinse între 18 și 80 de ani. Jumătate din grup a primit un manual care descria tehnica concepută de Moritz și echipa sa, în timp ce celorlalți li s-a spus că se află pe o listă de așteptare pentru același program.

După șase săptămâni, 54% dintre persoanele din grupul care a folosit tehnicile de înlocuire a obiceiurilor au raportat îmbunătățiri pe o scală concepută pentru a măsura severitatea comportamentului repetitiv axat pe corp, comparativ cu 20% din grupul de control. Cei care își rodeau unghiile păreau să beneficieze mai mult de această tehnică.

Cu toate acestea, studiul a avut limitări semnificative – a fost realizat pe o perioadă scurtă de timp, fără urmărire ulterioară, marea majoritate a persoanelor care au participat erau femei albe, iar participanții au fost recrutați prin intermediul rețelelor de socializare.

„Nu știm cât de susținut este efectul”, a spus Moritz. „Nu am făcut nicio evaluare adecvată față în față”, a adăugat el, explicând că mulți dintre cei care suferă nu doresc să ceară ajutorul unui medic.

Flacăra roșie de la aragaz ne avertizează cu privire la potențiale pericole. De altfel, orice schimbare a culorii flăcării, înafară de cea albastră, ne arată că sunt probleme cu funcționarea corespunzătoare a aragazului.

Când flacăra la aragaz devine roșie , aceasta arată o combustie slabă. O combustie slabă înseamnă că proporția dintre gazul combustibil (de obicei, gaz natural sau propan) și aerul necesar pentru a susține arderea nu este optimă.

Acest fenomen poate avea mai multe cauze. Una dintre ele este prezența unor reziduuri sau impurități în sistemul de alimentare cu gaz, cum ar fi duzele de ardere sau orificiile de aerisire. Aceste obstrucții pot afecta amestecul corect de gaz și aer, conducând la o combustie slabă și, implicit, la o flacără roșie.

Alte cauze posibile includ o presiune scăzută a gazului sau o reglare incorectă a supapei de alimentare. Dacă presiunea gazului furnizat către aragaz este prea mică, flacăra poate deveni roșie. De asemenea, o reglare necorespunzătoare a supapei poate determina un amestec inadecvat între gaz și aer, rezultând o ardere incompletă și o flacără roșie.

Deși flacăra roșie în sine nu este în mod necesar un pericol imediat, ea poate indica un risc potențial. O combustie slabă poate genera monoxid de carbon, un gaz toxic și letal. Flacăra roșie poate fi un semnal că aragazul nu funcționează în mod corespunzător și că există posibilitatea ca monoxidul de carbon să fie produs în cantități mai mari decât într-o ardere adecvată.

Inhalarea monoxidului de carbon poate provoca simptome precum dureri de cap, amețeli, greață, slăbiciune sau chiar pierderea conștiinței. În cazuri grave, expunerea prelungită la concentrații ridicate de monoxid de carbon poate fi fatală. Prin urmare, este important să luăm în serios flacăra roșie și să investigăm și să remediem orice problemă care o provoacă.

Pentru a evita riscurile asociate cu flacăra roșie, recomandarea principală este de a apela la un specialist în instalarea și întreținerea echipamentelor de gaz pentru a verifica aragazul și a remedia orice problemă. Este important să ne asigurăm că aragazul este curat, că toate componentele sunt în stare bună de funcționare și că reglajele și presiunile sunt ajustate corespunzător.

A început sezonul țânțarilor, iar pentru persoanele care nu sunt adepte ale produselor din magazine care se aplică pe piele, plantele pot reprezenta o soluţie excelentă, mai ales în cazul celor care stau la curte.

Având un miros specific, aceste plante resping ţânţarii şi nu mai este nevoie de produse chimice, scrie adevarul.ro.

Menta

Menta aparține familiei Lamiaceae și este o plantă foarte aromată, care are multe proprietăţi medicinale. Potrivit unui studiu realizat de cercetătorii indieni, uleiul de mentă este un remediu puternic împotriva larvelor de ţânţari.

Pelin

Este o plantă aromatică de culoare gri-argint, al cărei miros respinge ţânţarii.

Crizantema comestibilă

Dintre toate plantele, crizantema comestibilă are efectul cel mai nociv asupra enervantelor insecte.

Geranium/Muşcată

Mușcata, o plantă erbacee din familia Geraniaceae, are frunze cu un parfum plăcut pentru oameni, dar nu şi pentru ţânţari.

Busuiocul și lavanda

Busuiocul plantat în curte sau ținut în ghiveci ar putea fi de ajutor, pentru că nu este tocmai pe placul țânțarilor, potrivit Fanatik, care are alte câteva recomandări de plante care țin aceste insecte la distanță.

Îndepărtarea țânțarilor și a altor insecte se poate face și cu lavandă.

Mirosul plăcut al celor două plante creează, în plus, și o atmosferă relaxantă.

Salvia

De ajutor ar putea fi și Salvia. Planta verde îndepărtează insectele. Uscată și pusă în dulap ține și moliile la distanță.