Pneumologii așteaptă al treilea val al pandemiei COVID în perioada februarie – martie 2021, a declarat miercuri secretarul general al Societăţii Române de Pneumologie, dr. Cristian Oancea. Situația ar putea găsi spitalele din țară cu toate locurile ocupate, de aceea este recomandată vaccinarea antigripală şi antipneumococică, a recomandat specialistul. Mai mult, acesta afirmă că sunt studii care arată că vaccinarea antigripală scade aproape la jumătate riscul îmbolvării de COVID.

„În ultimul timp, unii experţi au atras atenţia la nivel internaţional şi naţional că va urma şi valul al treilea al pandemiei, în februarie – martie, şi este posibil ca acest val să ne prindă cu spitalele pline. Vaccinările trebuie obligatoriu făcute antigripal şi antipneumpcocic. Personal, m-am vaccinat cu ambele, anul acesta. Dar trebuie să ţinem minte că nu acesta este vaccinul care să ne protejeze de COVID-19. Vaccinările antigripale şi antipneumococice nu protejează de COVID-19, dar conform unor studii, vaccinarea antigripală reduce cu 40% riscul de infectare cu coronavirus, ceea ce este foarte important. Ele reduc morbiditatea şi mortalitatea la grupurile de risc, inclusiv la personalul medico-sanitar. Accentuez acest aspect pentru că sunt convins că odată cu apariţia vaccinului va exista iarăşi un curent de conspiraţionişti, care vor spune că sunt metale grele, că omorâm oamenii etc. Ne trebuie inclusiv o lege a vaccinării”, a declarat managerul Spitalului de Boli Infecţioase „Victor Babeş” din Timişoara, Cristian Oancea, citat de Agerpres.

Care măști sunt recomandate 

Pneumologul a accentuat că măsurile de prevenire şi control al contaminărilor cu SARS-CoV-2 rămân aceleaşi pe care medicii le recomandă de nouă luni: purtatul măştii, distanţarea sanitară, spălarea mâinilor şi neatingerea nasului, a feţei şi a ochilor cu mâinile nespălate – acestea fiind principalele porţi de intrare a virusului în organism.

Cristian Oancea a recomandat purtarea măştilor medicale şi nu a celor din alte textile, întrucât dacă este un virus sau un contact cu un pacient infectat, microparticulele de virus pot să adere pe masca de bumbac sau de pânză şi rămân acolo, putând fi inhalate de purtătorul ei. Aceasta, pentru că nu toţi îşi dezinfectează zilnic masca de pânză şi nu toţi o sterilizează.

„S-a observat că prin purtarea măştii în perioada de vară, la astmaticii alergici la polen s-a redus riscul de exacerbare. Măştile FFP3 sunt cele mai sigure, având un grad de filtrare a virusului de 99,5%, reţinând inclusiv azbestul, care cauzează cancerul pulmonar”, a punctat medicul.

Incertitudini asupra tratamentelor 

Cristian Oancea a mai arătat că medicina nu a înțeles încă pe deplin virusul SARS-CoV-2 și că ceea ce astăzi este tratament, mâine nu mai e valabil.

„Cercetătorii au făcut şase clustere care pot prezice o evoluţie severă, dar fiecare pacient are o patologie particulară. Ne bazăm foarte mult în practica noastră pneumologică pe imagistică în COVID şi nu trebuie să facem din computer tomograf o metodă de screening. În ţara noastră, diagnosticul încă se bazează pe RT-PCR şi s-a introdus în spitalele care au unităţi de primiri urgenţe testele rapide cu un grad de sensibilitate ridicat, de 90-93%”, a precizat pneumologul.

Transparenta face diferenta