De cand Papa Benedict a anuntat ca se retrage, analistii discuta aprins despre posibilul succesor al acestuia. Deja au facut o lista cu cei care ar putea prelua conducerea Bisericii Catolice si se vorbeste tot mai mult despre posibilitatea ca viitorul Papa sa fie din afara Europei.
In acest moment printre favoriti se numara cardinalul Peter Turkson, din Ghana si Timothy Dolan, cardinalul Statelor Unite. Din America Latina cel mai puternic candidat se anunţă a fi cardinalul brazilian Odilo Pedro Şerer. Exista insa si alti candidati puternici. Este vorba despre cardinalul Vienei, Cristof Şoenborn sau arhiepiscopul de Milano, Angelo Scola. Numele celui care va prelua Sfantul Scaun il vom afla pana la sfarsitul lunii martie.
De ce s-a retras Benedict?
Decizia Papei Benedict de a demisiona a starnit un val de controverse in intreaga lume, presa facand tot felul de scenarii legate de motivele reale care au stat la baza retragerii din functie. Intr-un editorial publicat de Corriere della Sera, semnat de Massimo Franco, este adus in discutie un raport secret intocmit de trei cardinali ca urmare a scandalului cunoscut sub numele de „Vatileaks”. De asemenea, editorialistul aminteste problemele legate de eşecul reformării Curiei Romane, aparatul administrativ al Vaticanului.
„În contextul în care nu a reuşit reformarea Curiei Romane, Benedict al XVI-lea a ajuns la o concluzie amară: pleacă el, se schimbă el. Este vorba de sacrificiul extrem, traumatic, al unui pontif intelectual învins de un aparat administrativ prea acaparat de putere şi prea autoreferenţial pentru a fi reformat. Papa Benedict a încercat o emancipare a Papalităţii şi a Bisericii Catolice (…); însă a devenit o victimă”, scrie Massimo Franco.
Publicatia din Italia il prezinta pe Papei Benedict ca pe o victima a unui aparat administrativ contaminat, dar vorbeste si despre vehiculatul “ raport secret”, prezentat în urmă cu câteva zile pe tema scandalului difuzării de informaţii confidenţiale de către fostul majordom papal Paolo Gabriele. „Asistăm acum la un simptom extrem, final, irevocabil al crizei unui sistem de conducere şi unei forme a papalităţii. Este vorba de revolta unui Sfânt Părinte faţă de o derivă a unei Biserici-instituţie care în ultimii ani a trecut de la statutul de «maestru al vieţii» la cel de «păcătos»; (…) O lungă serie de conflicte, manevre, trădări sub cupola Catedralei San Pietro. (…)”, notează Corriere della Sera.