Intra in contact cu noi

Angajari

Zeci de mii de romani nu-si pot justifica pensiile nesimtite

Publicat cu

1 an in urma

pe

Vicepremierul Kelemen Hunor, preşedinte al UDMR, spune că nu ştie de unde provine sau „a cui idee a fost” limita procentuală de 9,4% din PIB prevăzută pentru pensii în PNRR.

„Şi în această săptămână am discutat în coaliţie şi a rămas să vedem cum a apărut acest procent, că nici eu nu am o explicaţie, de 9,4% să nu depăşim cu pensiile, nu ştiu de unde a apărut. Întrebarea a fost dacă există undeva în Uniunea Europeană (…). Nu există, deci sunt practici diferite de la stat la stat. Putem calcula o medie europeană, dar mai mult nu putem face şi totuşi în PNRR-ul nostru a apărut. Şi recunosc că nu ştiu de unde a apărut, a cui idee a fost, cu toate că eram în Guvern. Nu-mi dau seama, nu era responsabilitatea mea, dar recunosc că nu-mi aduc aminte de unde a apărut. Nu eu coordonam domeniul social”, a declarat Kelemen Hunor la Euronews Romania, relatează Agerpres.

Întrebat dacă acest procentaj poate fi modificat, liderul UDMR a răspuns: „Cu acceptul Comisiei Europene”. El a adăugat că ideea aparţine unei guvernări anterioare.

„Aici intrăm într-o altă zonă, fiindcă nu ei ne-au obligat, noi ne-am asumat. (…) Da, eram acolo (în fosta guvernare – n.r.), dar nu ştiu de la cine a venit această idee, nu-mi aduc aminte că ar fi fost vreo discuţie în şedinţa de guvern. Cum nu eu coordonam acest domeniu, trebuia să ştiu şi eu, dar pur şi simplu nu am un răspuns. Am spus şi în coaliţie. (…) Am realizat după semnarea PNRR-ului, nu am aflat alaltăieri, dar nu ştiu a cui propunere era. Eu nu vreau să arăt cu degetul spre nimeni, că nu ar fi corect şi nu ar fi colegial, dar în acest moment avem o problemă”, a afirmat vicepremierul.

Referindu-se la pensii, în ansamblu, el a spus că sunt necesare discuţii cu Comisia Europeană şi cu Parlamentul European.

Reclama

„Noi în PNRR am propus un lucru care înseamnă că nu putem depăşi 9,3% – 9,4% (din PIB – n.r.) cu cheltuielile pentru pensii din sistemul nostru bugetar. Noi ne încadrăm în această cifră, în acest procent fără pensiile aşa-zis speciale, fără pensiile de serviciu. Dar, dacă nu facem ceva la pensiile speciale, atunci nu ne încadrăm. Şi noi ne-am asumat această ţintă. Acum, sigur, există această dorinţă de a explica la Bruxelles că nu există pensii speciale, sunt pensii de serviciu la multe categorii socio-profesionale – judecători, procurori, în zona de armată, de poliţie, pentru diplomaţi, aviatori şi aşa mai departe – şi această posibilitate de a dialoga cu Comisia vrem să deschidem… (…) O să mergem cu toţii să discutăm fiecare pe palierul lui, dacă este cazul, în funcţie de strategia noastră comună. Noi avem „deadline-ul” pentru pensiile speciale 31 decembrie şi pentru reforma sistemului de pensii ianuarie 2023. Şi un astfel de dialog permanent trebuie purtat cu Comisia şi cu Parlamentul European, e un lucru absolut firesc”, a explicat Kelemen Hunor.

Vicepremierul spune, pe de altă parte, că există o discuţie veche, „la fel de populistă şi demagogică”, precum au fost foarte multe discuţii în spaţiul nostru public – pensiile de serviciu.

„Eu am o abordare principală de ani de zile. (…) Am spus că statul român ar trebui să decidă, odată pentru totdeauna, ce trebuie să facă cu cei care se află în serviciul public şi au incompatibilităţi şi interdicţii, fiindcă aşa se face peste tot în lumea civilizată. (…) Trebuie să găsim o soluţie legislativă, dar nu o soluţie legislativă parţială şi superficială. (…) Din toată ecuaţia asta, a pensiilor speciale şi de serviciu, parlamentarii reprezintă doar 7-8%. Nu acolo e suma mare şi nici pensia mare. (…) Nu vreau să dau eu detaliile, cunoaşteţi unde sunt 20.000 – 30.000 – 40.000 de lei pensiile care nu pot fi în niciun fel justificate”, a adăugat acesta.

Reclama
Ramai la subiect:
Continua sa citesti
Reclama

Angajari

Salariul minim va creşte la 3.300 de lei brut. Cât va ajunge să fie la 1 ianuarie

Publicat cu

3 luni in urma

pe

septembrie 14, 2023

De

Guvernul a agreat să majoreze salariul minim pe economie, de la 3.000 de lei, la 3.300 de lei brut, și salariul minim în sectorul Construcțiilor la 4.500 de lei brut, a anunţat ministrul Finanţelor, Marcel Boloş. Demnitarul nu a anunţat şi când se aplică.

Este vehiculată data de 1 octombrie, iar în ceea ce privește majorarea acestuia la 3.750 de lei brut de la 1 ianuarie, el nu a confirmat dar nici nu a infirmat informația.

Oficialul din Guvern spune că Executivul analizează impactul acestei majorări asupra mediului economic din România și a vorbit despre o strategie pe termen lung pentru ca companiile să-și poată lua în calcul impactul măsurii.

Marcel Boloş: Salariul minim va creşte

Totodată, el a spus că de la 1 ianuarie ar trebuie ca pensiile să crească, conform angajamentului din PNRR.

Reclama

„Este o discuție agreată în Coaliție. Nu știu să vă spun dacă de la 1 octombrie sau se va găsi o dată ulterioară până la sfârșitul anului.

Aici a existat un consens privind creșterea salariului minim și Coaliția va anunța oficial la momentul potrivit, respectiv de la 3.000 la 3.300 de lei la nivelul economiei în general și o creștere și un salar minim special pentru sectorul construcții de la 4.000 la 4.500 lei brut lunar.

Net, creșterea salariului minim pe economie este de 83 de lei, măsură cuprinsă în programul de guvernare al Coaliției. Este o măsură agreată deci cu siguranță se va pune în aplicare, conform termenului care va fi stabilit în Coaliție”, a afirmat Marcel Boloș.

Despre o posibilă majorare a salariului minim pe economie de la 1 ianuarie, ministrul a spus că „a fost o discuție pe tema majorării salariului de la 1 ianuarie, dar că o decizie încă nu a fost luată”.

Reclama

„Există acest orizont de așteptare în rândul celor care au câștiguri la nivelul salariului minim pe economie și din acest punct de vedere trebuie să analizăm destul de bine lucrurile, pentru o creștere determină una și la nivelul celorlalte salarii ale companiilor”, a afirmat Boloș, conform Digi24.

El spune că acest lucru generează nemulțumiri în rândul antreprenorilor pentru efectele în companii „generează un impact asupra costului de producție”. „Trebuie să avem o strategie pe termen lung pentru a-și putea închide planul de afaceri companiile și să poată lua în calcul impactul”, spune ministrul PNL.

Despre posibilitatea ca salariul minim pe economie să fie de la 1 ianuarie 3.750 lei brut, el a precizat că nu poate confirma dar nici infirma această informație. „Este o decizie a Coaliției. Așteptăm momentul oficial pentru a fi anunțată. În planul nostru de măsuri suntem atenți la impactul pe care salariul minim îl are asupra companiilor și economiei.

Reclama
Continua sa citesti

Angajari

Majorarea PENSIILOR – Marcel Boloș anunță cu cât vor crește veniturile pentru pensionari

Publicat cu

3 luni in urma

pe

septembrie 12, 2023

De

Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, a anunţat marţi, că vor creşte pensiile românilor anul viitor. Potrivit declarației sale, se estimează că pensiile vor fi majorate cu minim 16 miliarde de lei. Ministrul a explicat că procentul exact al creşterii pensiilor va fi anunţat de către coaliţia de guvernare în viitorul apropiat. Cu toate acestea, el a menţionat că estimările preliminare indică o creştere de aproximativ 14%.

Potrivit declaraţiilor ministrului, suma de 16 miliarde de lei va fi alocată pentru creşterea pensiilor în anul viitor. Aceasta reprezintă un procent de 14%.

„Sunt bani pentru creşterea pensiilor, vor fi majorate cu minim 16 miliarde de lei.

(…) În procente înseamnă că am luat în calcul o creştere a pensiilor cu aproximativ 14%, dar procentul final va fi anunţat de coaliţia de guvernare”, a declarat ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, marţi, la un post TV.

Referitor la pensiile speciale, Marcel Boloș a spus: „Impozitarea cu 20%-25% a pensiilor speciale, să zicem, dar procentul îl definim prin calcule de sustenabilitate pe care le facem.

Comisia Europeană a cerut impozitare pe toată pensia. Până la urmă, Comisia are ultimul cuvânt în privinţa validării acestor procente”.

Scenariile de majorare a pensiilor după eliminarea de 9,4 din PIB. Cine primește cei mai mulți bani

Controversatul procent de 9,4% din PIB cheltuieli cu pensiile a fost eliminat din PNRR. Asta înseamnă că Executivul are acum mână liberă pentru creșterile promise de pensii și nu mai există această constrângere.

CUM VOR PUTEA CREȘTE PENSIILE

Cheltuieli de 9,4% din PIB cu pensiile (sageata de trecere) cheltuieli sustenabile (2022-2070)
Majorarea pensiilor de la 1 ianuarie 2024 (inflație 2022)(sageata crestere) 14%
Punctul de pensie: 1.785 lei (sageata crestere 14%) + 249 lei
Pensia minimă: 1.125 lei (sageata crestere 14%) + 157 lei
Majorarea pensiilor de la 1 martie 2024 (inflație 2023)(sageata crestere) 10%
Punctul de pensie: 1.785 (sageata crestere 10%) + 178 lei
Pensia minimă: 1.125 lei (sageata crestere 10%) + 112 lei
Majorarea pensiilor cu 20%
Punctul de pensie: 1.785 (sageata crestere 20%) + 357 lei
Pensia minimă: 1.125 lei (sageata crestere 20%) + 225 lei

Continua sa citesti

Angajari

Anunț șoc pentru bugetari: Voucherele de vacanță ar putea fi eliminate total din 2024 

Publicat cu

3 luni in urma

pe

septembrie 8, 2023

De

Ministrul de Finanțe anunță tăieri drastice: peste un milion de bugetari și-ar putea lua adio de la voucherele de vacanță de anul viitor, anunță Realitatea PLUS. Guvernul trebuie să decidă dacă voucherele de vacanță vor fi tăiate pentru toți bugetarii sau doar pentru anumite categorii. 

Voucherele de vacanță au intrat în vizorul guvernanților în planul pentru măsurile „de austeritate” pentru reducerea cheltuielilor la buget.

Guvernul speră să economisească 2 miliarde de lei pe an prin tăierea voucherelor de vacanță, potrivit Realitatea PLUS. O altă variantă ar fi acordarea voucherelor de vacanță doar bugetarilor, cu salarii mai mici de 8000 de lei net.

Practic, 12% dintre angajații de la stat nu vor mai primi vouchere.

Marcel Boloș a anunțat, de altfel, că valoarea voucherelor va crește la 1600 de lei și vor fi impozitate cu 10% pentru contribuția la sănătate.

Modificarea acordării de vouchere de vacanță este pe masa Guvernului în planul de reducere a cheltuielilor bugetare pentru reducerea deficitului. În prezent, sunt mai mutle scenarii luate în calcul, eliminare totală sau acordare pentru o anumită categorie de bugetari și aplicarea unui impozit pentru asigurarea de sănătate.

Însă o posibilă eliminare a voucherelor de vacanță nu este văzută cu ochi buni de operatorii de turism din România. Aceștia susțin că ar fi lovitură și pentru turismul din România. Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT) a avertizat deja impactul direct al eliminării sau suspendării voucherelor de vacanţă sau acordarea alternativă a banilor va determina o scădere cu 35% – 50% a încasărilor din turismul intern.

Variantele discutate de Guvern pentru voucherele de vacanță pentru bugetari

Marcel Boloș anunță că se mărește valoarea voucherelor de vacanță. În rândul bugetarilor va exista totuși un plafon pentru cei care pot să primeasc

Ministrul de Finanțe a anunțat, după ședința coaliției de la începutul săptămânii, că limitarea acordării acestora ar fi cuprinsă în planul de reducere a cheltuielilor bugetare. Ulterior, Marcel Boloș că ar fi două variante legate de voucherele de vacanță pentru a face economii la buget: eliminarea totală pentru toți bugetarii în următorii doi ani sau doar o anumită parte a bugetarilor să fie privați de aceste vouchere, pe lângă creșterea valorii lor și impozitarea cu 10% pentru contribuția la sănătate (CASS).

Valoarea voucherelor de vacanță ar urma să crească la 1.600 lei pentru cei care au salarii de până la 8.000 lei în mână, a anunțat ministrul Finanțelor în urmă cu două zile. Marcel Boloș a precizat că se va  majora valoarea voucherelor de vacanţă pentru că acestea urmează să fie impozitate cu 10% pentru contribuția la sănătate. În schimb, cei care au salarii mari nu vor mai primi vouchere de vacanță în următorii ani. O altă variantă ar fi fost să fie eliminată acordarea de vouchere de vacanță în următorii doi ani.

„Să se suspende aplicarea şi acordarea de vouchere de vacanţă pentru anul viitor şi 2025. Încă nu s-a luat o decizie finală. (…)

Varianta care s-a discutat în coaliția de guvernare a fost ca acest plafon de 8.000 lei net să fie cel de la care încolo nu se mai primesc aceste vouchere de vacanță. Era caraghios ca cineva care încasa 20.000 lei net să primească și vouchere de vacanță. Era nedrept. Şi pentru ca să nu scadă valoarea nominală a voucherului de vacanță și cei cu venituri mici să aibă de suferit, cei cu sub 8.000 lei net, atunci, hotărârea aceasta a fost luată astfel încât să avem o reducere de cheltuială, dar cel cu venituri mici să nu aibă de suferit”, a anunţat ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, miercuri, 6 septembrie, la o televiziune de știri.

În urmă cu o lună, premierul Marcel Ciolacu a criticat acordarea de vouchere de vacanță pentru angajații de la stat cu salarii mari, în anunțul privind reformarea sistemului bugetar. Acesta susținea că cei cu salarii peste 2.000 de euro nu vor mai beneficia de acest tip de sprijin. Premierul a argumentat atunci că nu este just ca persoanele cu salarii mari, inclusiv cei care câștigă mai mult decât președintele țării, să primească vouchere și alte beneficii.

„Nu pot să accept să vin eu, Marcel Ciolacu, și să alerg un bugetar cu peste 2000 de euro să mai ia și vouchere de vacanță. Înțeleg că vrei salarii mari și avantaje, ai, tu bugetar, salariul mai mare decât președintele României. Nu ți-ar fi rușine să stai cu mâna întinsă să-ți dau vouchere de vacanță, să-ți dau și bani de pachețel. Ți-am dat mașină de servici, ai secretară, ai toate avantajele, dar nu poți să stai cu mâna întinsă și la voucherele statului”, declara premierul Marcel Ciolacu.

Continua sa citesti

hot news