Vicepremierul Kelemen Hunor, preşedinte al UDMR, spune că nu ştie de unde provine sau „a cui idee a fost” limita procentuală de 9,4% din PIB prevăzută pentru pensii în PNRR.

„Şi în această săptămână am discutat în coaliţie şi a rămas să vedem cum a apărut acest procent, că nici eu nu am o explicaţie, de 9,4% să nu depăşim cu pensiile, nu ştiu de unde a apărut. Întrebarea a fost dacă există undeva în Uniunea Europeană (…). Nu există, deci sunt practici diferite de la stat la stat. Putem calcula o medie europeană, dar mai mult nu putem face şi totuşi în PNRR-ul nostru a apărut. Şi recunosc că nu ştiu de unde a apărut, a cui idee a fost, cu toate că eram în Guvern. Nu-mi dau seama, nu era responsabilitatea mea, dar recunosc că nu-mi aduc aminte de unde a apărut. Nu eu coordonam domeniul social”, a declarat Kelemen Hunor la Euronews Romania, relatează Agerpres.

Întrebat dacă acest procentaj poate fi modificat, liderul UDMR a răspuns: „Cu acceptul Comisiei Europene”. El a adăugat că ideea aparţine unei guvernări anterioare.

„Aici intrăm într-o altă zonă, fiindcă nu ei ne-au obligat, noi ne-am asumat. (…) Da, eram acolo (în fosta guvernare – n.r.), dar nu ştiu de la cine a venit această idee, nu-mi aduc aminte că ar fi fost vreo discuţie în şedinţa de guvern. Cum nu eu coordonam acest domeniu, trebuia să ştiu şi eu, dar pur şi simplu nu am un răspuns. Am spus şi în coaliţie. (…) Am realizat după semnarea PNRR-ului, nu am aflat alaltăieri, dar nu ştiu a cui propunere era. Eu nu vreau să arăt cu degetul spre nimeni, că nu ar fi corect şi nu ar fi colegial, dar în acest moment avem o problemă”, a afirmat vicepremierul.

Referindu-se la pensii, în ansamblu, el a spus că sunt necesare discuţii cu Comisia Europeană şi cu Parlamentul European.

„Noi în PNRR am propus un lucru care înseamnă că nu putem depăşi 9,3% – 9,4% (din PIB – n.r.) cu cheltuielile pentru pensii din sistemul nostru bugetar. Noi ne încadrăm în această cifră, în acest procent fără pensiile aşa-zis speciale, fără pensiile de serviciu. Dar, dacă nu facem ceva la pensiile speciale, atunci nu ne încadrăm. Şi noi ne-am asumat această ţintă. Acum, sigur, există această dorinţă de a explica la Bruxelles că nu există pensii speciale, sunt pensii de serviciu la multe categorii socio-profesionale – judecători, procurori, în zona de armată, de poliţie, pentru diplomaţi, aviatori şi aşa mai departe – şi această posibilitate de a dialoga cu Comisia vrem să deschidem… (…) O să mergem cu toţii să discutăm fiecare pe palierul lui, dacă este cazul, în funcţie de strategia noastră comună. Noi avem „deadline-ul” pentru pensiile speciale 31 decembrie şi pentru reforma sistemului de pensii ianuarie 2023. Şi un astfel de dialog permanent trebuie purtat cu Comisia şi cu Parlamentul European, e un lucru absolut firesc”, a explicat Kelemen Hunor.

Vicepremierul spune, pe de altă parte, că există o discuţie veche, „la fel de populistă şi demagogică”, precum au fost foarte multe discuţii în spaţiul nostru public – pensiile de serviciu.

„Eu am o abordare principală de ani de zile. (…) Am spus că statul român ar trebui să decidă, odată pentru totdeauna, ce trebuie să facă cu cei care se află în serviciul public şi au incompatibilităţi şi interdicţii, fiindcă aşa se face peste tot în lumea civilizată. (…) Trebuie să găsim o soluţie legislativă, dar nu o soluţie legislativă parţială şi superficială. (…) Din toată ecuaţia asta, a pensiilor speciale şi de serviciu, parlamentarii reprezintă doar 7-8%. Nu acolo e suma mare şi nici pensia mare. (…) Nu vreau să dau eu detaliile, cunoaşteţi unde sunt 20.000 – 30.000 – 40.000 de lei pensiile care nu pot fi în niciun fel justificate”, a adăugat acesta.