Intra in contact cu noi

Cultura

Ce sa NU faci azi, de ziua Sf. Vasile, ca sa-ti mearga bine tot anul 2017!

Publicat cu

pe

În prima zi a anului, de Ziua Sfântului Vasile cel Mare, bisericile se umplu de credincioşii veniţi să îi mulţumească lui Dumnezeu pentru ajutorul primit până acum şi să se roage pentru sănătate şi spor în anul care urmează. Sfântul Vasile cel Mare este unul dintre cei mai importanţi teologi creştini. Ierarhul este celebrat pentru scrierile sale, rugăciunile pe care le-a lăsat şi pentru viaţa dedicată oamenilor săraci. În tradiţia populară, de Sânvasâi este mare sărbătoare, se merge cu Pluguşorul şi cu Sorcova, iar mielul Vasilică aduce noroc şi bogăţie. Peste 600.000 de români îşi serbează ziua numelui, anunță TVR.

La 1 ianuarie, credincioşii ortodocşi îl sărbătoresc pe Sfântul Vasile, stâlp al Bisericii Ortodoxe, dascăl al milosteniei şi mare teolog.

Sfântul Vasile cel Mare este sărbătorit de două ori în prima lună a anului: la 1 ianuarie este serbat de toţi creştinii care folosesc calendarul şi tradiţia bizantină, iar în data de 30 ianuarie este serbat, din anul 1081, împreună cu Sfântul Ioan Gură de Aur şi cu Sfântul Grigore din Nazianz.

Sfântul Ierarh Vasile cel Mare s-a născut în anul 330 d.Hr. în Cezareea Capadociei, într-o familie nobilă, care a dat Bisericii slujitori şi cărturari renumiţi, câţiva dintre ei trecuţi chiar în rândurile sfinţilor. Bunicul său a fost martir pentru Hristos în timpul împăratului roman Diocleţian, sora sa cea mare a fost cea care i-a îndemnat pe fraţi pe calea slujirii Mântuitorului, iar fratele cel mai mic a fost episcop al Sevastiei.

Reclama

Sfântul Vasile a studiat la Constantinopol şi la Atena. La îndemnurile surorii sale, a fost botezat în credinţa creştină şi şi-a împărţit partea sa de avere celor săraci. În anul 358, după o lungă călătorie la marile mănăstiri şi schituri din Egipt, s-a retras la o mănăstire din Pont pentru o viaţă de asceză şi rugăciune şi a consemnat prima sa scriere privitoare la viaţă din mănăstire, Regulile vieţii monahale.

În 364 a fost chemat în Cezareea de episcopul Eusebiu şi hirotonit preot, pastoraţia sa fiind dedicată îndeosebi celor nevoiaşi pentru care face un aşezământ filantropic denumit Vasiliada cu azile, spitale şi case de reeducare. Era un adevărat oraş al carităţii unde Sfântul Vasile a adunat pe cei săraci, înfometaţi sau abandonaţi, bolnavii erau ingrijiţi, iar orfanii erau întreţinuţi, educaţi şi învăţaţi în şcoli de meserii.

Sfântul Vasile cel Mare a murit în anul 379, la numai 49 de ani, ca un adevărat stâlp al Bisericii din vremea sa, un punct de referinţă în istoria creştinismului universal.

Potrivit tradiţiei populare, în această zi, oamenii trebuie să fie bine dispuşi, să petreacă şi să se veselească.

Reclama

Sărbătoarea începe din seara Anului Nou, numită şi seara Sfântului Vasile, când flăcăii se strâng în cete şi merg cu Pluguşorul.

În ziua de Sânvasâi, prin satele româneşti copiii merg cu Sorcova. În timp ce recită textul ce invocă bunăstarea şi sănătatea celui sorcovit, îi ating pe oameni cu sorcova. Aceasta este făcută din rămurele de pomi fructiferi sau de trandafir tăiate şi puse în apă la înmugurit şi înflorit în ziua de Sfântul Andrei sau de Moş Nicolae.

„Sorcova, vesela,

Să trăiţi, să-mbătrâniţi

Ca un măr, ca un păr

Reclama

Ca un fir de trandafir !

Tare ca fierul,

Iute ca oţelul !

Tare ca piatra, iute ca săgeata !

Reclama

La anul şi la mulţi ani!”

După terminarea colindatului, Sorcova se păstrează peste an, ca un lucru sfânt, agăţată de peretele de la răsărit al casei, la icoană sau în alt loc curat al gospodăriei.

În unele zone ale ţării, este obiceiul de a se face un fel de pâini cu mai multe straturi între care se pun unul sau mai mulţi bani de argint numiţi ”paralu al Aghiu Vasile”. La prânz, familia mănâncă această pâine, iar cei care găsesc bănuţii au noroc în anul ce vine.

În Moldova, în Ajun de Sânvasâi, se aşază 12 coji de ceapă, în care se pune sare şi a doua zi se află în care luna va ploua şi în care nu: dacă ceapa a lăsat apă, înseamnă că acea lună va fi ploioasă, dacă nu, e semn de secetă.

Reclama

Un alt obicei este cel al Dezlegării Anului, cînd cete de tineri colindă pe uliţele satului şi cu vacarmul pe care-l fac cu bicele, buciumele sau oalele înlătură forţele malefice: seceta, tăciunele de grâu, insectele şi animalele dăunătoare recoltei. Feciorii dezleagă şi cununiile cu un descântec: „Slobozim câşlegiile/ Să mărităm fetele/ Umblaţi, feciori,/ Să fie peţitori”.

În tradiţia populară se mai spune că aşa cum este musafirul din ziua de Sfântul Vasile, bogat ori sărac, aşa va fi omul tot anul.

În ziua de Anul Nou, trebuie să se arunce prin casă spice de grâu, iar seara, acestea să fie strânse, pentru a fi din nou aruncate prin cămin în ziua de Sfântul Ioan. După aceea, se face un mănunchi din spice şi se pun la păstrare, fiind benefice pentru durerile de cap.

Cel mai răspândit obicei este atingerea unui mielului numit Vasilică. Se zice că gestul aduce noroc şi bogăţie.

Reclama

Tradiţia populară spune şi că de Anul Nou se înnoiesc toate şi de aceea oamenii trebuie că în prima zi din an să-şi pună un gând bun, ca să le meargă bine tot anul:

„Atunci să te păzeşti să nu te superi, să nu te sfădeşti, să fii vesel şi tot anul aşa vei fi”.

Cultura

Andrei Plesu: „Cand vad acum cum arata profesorii si elevii din multe licee, nu ma mai mir ca lucrurile merg cum merg”

Publicat cu

pe

Scriitorul Andrei Plesu deplange modul in care a ajuns scoala romaneasca si crede ca educatia se indreapta intr-o directie total gresita. Intr-un interviu acordat pentru publicatia online spotmedia.ro, ca nu se mai mira ca ”lucrurile merg cum merg”, cand vede cum arata profesorii si elevii din multe licee, remarcand si ca ”exista o tendinta de menajare bezmetica a elevului, in asa fel incat el sa n-aiba nicio obligatie si nicio aspiratie”.

”Eu am facut un liceu din Bucuresti care a fost, din punctul meu de vedere, formidabil, liceul Spiru Haret, care avea profesori de nivel universitar. Cand vad acum cum arata profesorii si elevii din multe licee, nu ma mai mir ca lucrurile merg cum merg. Este si o tendinta globala, un ministrul finlandez a spus ca trebuie sa facem o reforma, in asa fel incat copiii sa mearga la scoala ca sa se joace, sa nu mai mearga crispati ca sa ia note si sa aiba concurenta. Trebuie sa mearga asa cum se duc la joaca. L-am intrebat pe cel care-mi explica asta: si atunci cand vor sa se joace, unde se mai duc?”, afirma Andrei Plesu in interviul acordat Spotmedia.ro.

In opinia sa, ”exista o tendinta de menajare bezmetica a elevului, in asa fel incat el sa n-aiba nicio obligatie si nicio aspiratie”. ”Sa stea cuminte acolo si sa faca ce vrea el, fiindca asa se formeaza un om cu adevarat independent. Nu trebuie sa invete, sa stie, sa ajunga la competente”, declara Plesu.

Citeste interviul integral pe spotmedia.ro

Reclama
Continua sa citesti

Cultura

Fa-ti Duminica speciala! Vezi teoria „zonelor albastre” si povestea celor care au gasit secretul longevitatii

Publicat cu

pe

Un studiu demografic realizat de Jani Pes si Michael Pulan, publicat in 2004, ce pornea de la Sardinia a ajuns o veritabila cercetare si ulterior documentar. Subiectul urmareste cele cinci locuri unde oamenii pot atinge linistiti varsta de 100 de ani. Acum poti vedea acest documentar si pe Netflix sub titlul „Live to 100: Secrets of the Blue Zones”

Aceste zone sunt denumite „zonele albastre” si au produs o adevarata isterie mondiala. Cinci locuri de pe pamant se califica pentru a oferi oamenilor posibilitatea sa treaca bine peste 100 de ani, in proportie covarsitoare.

Acestea sunt in:

Sardinia in Italia

Reclama

Ilaria in Grecia

Nicoia in Costa Rica

Ochinaua in Japonia

Loma Linda in California

Reclama

Scriitorul american Dan Buettner a adus mai departe acest studiu si a publicat o carte privind zonele albastre, propunand introducerea pe lista si al celorlalte patru.

Insa povestea care a facut inconjurul lumii este cea a lui Stamatis Moraitis, locuitor aproape toata viata sa in suburbiile din New York si Florida. La 66 de ani primise un diagnostic nemilos, cancer pulmonar in stadiu terminal, doctorii spunandu-i ca mai are sase, maximum noua luni de trai. Nascut in Grecia, a decis sa se mute cu sotia in insula Icaria, fiindca voia sa fie ingropat alaturi de stramosii sai langa mare. Doar ca ajuns in mica insula aflata intre Grecia si Turcia s-a petrecut un adevarat miracol si a ajuns sa traiasca inca peste 30 de ani.

Daca acasa nu mai putea nici sa respire, pe insula greceasca treptat a inceput sa se simta mai bine si nu doar sa respire usor, dar sa se si ridice si sa se deplaseze fara mare efort.

Asa ca nu a mai stat sa-si astepte sfarsitul si s-a apucat de gradinarit si sa se bucure de viata. A pus vita de vie, apoi diverse culturi de fructe, legume si maslini. Ba chiar se urca singur pe scara si culegea struguri, inclusiv cu cateva zile inainte sa moara, in 2013, la varsta de 98 de ani.

Reclama

Dan Buettner l-a intalnit in calatoria sa pentru cercetarea zonelor albastre, plus altii, asa-numiti centenari, cu povesti fabuloase. Le-a publicat si a incercat sa le descifreze secretele, vrand sa reproduca cheia zonelor albastre si in alte parti ale Americii.

Desigur ca exista si voci care contesta teoria zonelor albastre. Dan Buettner crede insa ca exista un secret, un model si ca poate fi replicat in zone linistite, aproape de mare.

Astfel, Dan Buettner a creat o lista pe care o numeste „Cele 9 puncte putere”, prin care fiecare isi poate prelungi viata

1. Misca-te natural

Reclama

2. Gaseste-ti un scop in viata

3. Cauta metode de a te elibera de stres

4. Urmeaza regula celor 80%

5. Adauga in alimentatie mai multe plante si legume

Reclama

6. Bea un pahar de vin la ora 17:00

7. Practica recunostinta si rugaciunea

8. Pune-i pe cei dragi pe primul loc

9. Gaseste-ti tribul potrivit

Reclama

Nu uita: nu iti poti alege familia, dar iti poti alege prietenii. Gaseste-ti prieteni care sustin comportamentele sanatoase

Si chiar daca poate ca in cele cinci traditionale zone albastre o actiona si ceva supranatural, mistic de la Dumnezeu, Dan Buettner este sigur ca formula sa poate imbunatati viata oricui si sa o prelungeasca.

Continua sa citesti

Cultura

Un proiect Erasmus+ a adus împreună liceeni din București: “Motor! Acțiune! Implicare”

Publicat cu

pe

“Motor! Acțiune! Implicare” este un proiect Erasmus+ care, din vara anului trecut, a adus împreună liceeni din București. Într-un parteneriat care a ajuns la al patrulea proiect european, Asociația Culturală Atelierul European de Artă și Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 6 au oferit tinerilor ateliere, tabere de mobilitate, întâlniri cu factori decizionali și un festival de filme.

Proiectul Motor! Acțiune! Implicare! Erasmus+ 2022-1-RO01-KA154-YOU-000071903 a vizat dezvoltarea abilităților a șaizeci de tineri astfel încât aceștia să învețe cum să-și exprime sentimentele și ideile cu privire la incluziune și democrație prin realizarea de filme de scurt metraj.

Aspectul inovator a constat în capacitatea (atât de greu de obținut) de mobilizare a unor grupuri de tineri,  tentați să manifeste, în alte circumstanțe, o atitudine pasivă față de problemele comunității.

Beneficiarii direcți au fost liceenii între 14 si 18 ani din licee din capitală și din centrele de protecție gestionate de DGASPC Sector 6.

Reclama

Au fost stabilite patru obiective specifice pentru acești șaizeci de beneficiari direcți, măsurabile și realiste, care au vizat dezvoltarea abilităților tinerilor de realizare a filmelor de scurt metraj, de a se exprima liber pe subiecte legate de incluziune și democratie:

1. Implicarea în workshop-uri specializate (regie, actorie, imagine, scenaristică) și mentorat, pentru a le dezvolta abilitățile de realizare a unui film de scurt metraj,

2. Dezvoltarea abilitaților de a înțelege și a se exprima liber pe subiecte referitoare la democrație și incluziune, în cele 18 luni de proiect,

3. Dezvoltarea abilităților de lucru în echipă, exprimare creativă, gândire critică, exprimare liberă a ideilor și comunicarea deschisă cu factori de decizie din societe,

Reclama

4. Dezvoltarea unei atudini active, creșterea gradului de înțelegere față de persoane ce provin din medii defavorizate, dezvoltarea unei atitudini incluzive, creșterea dorinței de implicare în comunitate și de a promova democrația prin participarea la toate activitățile proiectului.

Activități:

·    workshop-uri de incluziune, democrație, scenaristică, actorie, regie, imagine,

·    evenimente cu factori de decizie,

·    tabere de mobilitate,

Reclama

·    festival de film.

Workshop-urile au avut loc în minunatul Liceu Coșbuc din centrul Bucureștiului. Tot acolo, Florin Piersic Jr a venit și a povestit, amintindu-și de anii săi de școală. Cu șarm, amabilitate și savoare, actorul le-a vorbit liceenilor despre curajul de a răzbi în viață și de a spune lucrurilor pe nume, pentru a privi mereu înainte.

Între 6 și 18 aprilie 2023, proiectul s-a mutat la Hotel Silva, Bușteni, pentru cele două tabere de mobilitate. Au fost zile minunate, pline și efervescente care i-au bucurat întru totul pe beneficiari. Fiecare zi a însemnat ateliere de film și dezvoltare personală, activități în exterior, excursii și vizionări. Am avut ziua comediei, ziua dramei, ziua filmului de acțiune, ziua SF și ziua filmului documentar. O parte din scurt-metrajele realizate la Bușteni au intrat în festivalul de la Cinema Union.

Un alt punct culminant al proiectului a fost festivalul de film. Juriul a ales câștigătorii următoarelor categorii: cel mai bun film, cea mai bună regie, cel mai bun scenariu, cel mai convingător moment de actorie, cel mai bun machiaj, cel mai bun video (filmare, editare, montaj). Au fost două secțiuni: ON (pentru cei 60 de liceeni din proiect) și OFF (dedicat tuturor copiilor și tinerilor care au vrut să de implice).

Reclama

Membrii juriului: Oreste Teodorescu, Cătălin Saizescu, Șerban Georgevici, Oana Porfir

În final, un alt aspect important. Atât în cadrul întâlnirilor de la Liceul Coșbuc, cât și în taberele de mobilitate de la Bușteni și la festivalul de la Cinema Union, am vorbit despre Erasmus+ și Corpul European de Solidaritate. Am considerat că este important ca mesajul valorilor europene să ajungă atât la beneficiari, cât și cître toți ceilalți care au avut ocazia să fie alături de noi, fie că a fost vorba de părinți, profesori sau simpli spectatori.

Continua sa citesti

hot news