Liderul delegației României în grupul PPE din Parlamentul European, eurodeputatul Rareș Bogdan, a declarat în exclusivitate pentru caleaeuropeana.ro că susține condiționarea fondurilor europene de respectarea statului de drept, dar cu condiția unor „mecanisme clare care să nu-i transforme pe cetățeni în victime ale politicienilor”.

În calitate de membru în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE), Rareș Bogdan a vorbit despre necesitatea unui mecanism privind statul de drept care să împiedice politicienii aflați în funcții publice de la comiterea de abuzuri, asemenea unei „săbii a lui Damocles”, a cărei greutate poate fi consolidată prin condiționarea acordării fondurilor europene, vitale pentru dezvoltarea unei țări, de respectarea legii. 

Dacă nu ar avea această sabie a lui Damocles deasupra capului, poate că politicienii ar fi tentați să împingă statele către derapaje de la principiile statului de drept. Și asta nu se poate, căci statul de drept este cureaua de transmisie a unei democrații consolidate. Statul de drept înseamnă protejarea cetățeanului împotriva exercitării discreționare a puterii. Abuzul de putere poate duce la derapaje care pot face ca unei națiuni să-i șuiere glonțul pe lângă ureche – vezi cazul României. Din fericire, românii au priceput care este riscul de a încredința puterea unei forțe politice suspecte, care a demonstrat că are o agendă personală sau de grup în detrimentul celei naționale. A ține zone întregi în sărăcie, refuzând bani europeni, pentru că nu puteau fi furați de grupul infracțional organizat care aproape că acaparase țara noastră, a fost o crimă care a costat enorm: milioane de cetățeni au plecat peste frontiere. Am pierdut oameni tineri, dornici să muncească, să construiască, să demonstreze ce pot. România a stat pe loc, când putea avea, acum, un decalaj mult mai mic față de vestul Europei. Deci banii europeni sunt cruciali pentru dezvoltarea noastră și nu merită riscat viitorul altor generații numai deoarece cuiva i-a trecut prin minte să-și cumpere o insulă exotică”, atrage atenția Rareș Bogdan.  Așadar, precizează eurodeputatul român, „susțin condiționarea fondurilor europene de respectarea statului de drept, dar trebuie să avem în vedere mecanisme clare care să nu-i transforme pe cetățeni în victime ale politicienilor”. 

El punctează încă o dată că pericolul major al încălcării flagrante a statului de drept „din fericire nu mai există în România, ferm decisă” să respecte acest principiu fundamental, „iar cetățenii care vor veni la vot vor demonstra și ei asta”.

De asemenea, Rareș Bogdan a vorbit și despre primul raport al Comisiei Europene privind situația statului de drept în toate statele membre UE, publicat la sfârșitul lunii septembrie, și în care este recunoscut faptul că angajamentul Guvernului României de a restabili calea reformei judiciare după declinul din anii 2017-2019 a contribuit la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar, iar societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România. În acest sens, eurodeputatul subliniază că raportul demonstrează cu claritate direcția pozitivă a forțelor politice democratice și a societății civile privind respectarea justiției. 

În privința primului raport european referitor la statul de drept, acesta reflectă exact poziția forțelor politice democratice din România, dar și pe cea a societății civile. Știm cu toții că în perioada 2017 – 2019 au existat tentative de dinamitare și măcelărire a legilor justiției, independența magistraților a fost subminată, codurile judiciare au fost modificate ridiculizând principii care rezistau de la dreptul penal roman încoace. Actualul Guvern a început să corecteze toate aceste erori. De altfel, pachetul de legi care însănătoșesc legile justiției – prevederi legate de desființarea Secției Speciale, procedurile de numire în funcțiile de procurori-șefi, desemnarea membrilor CSM, răspunderea magistraților, protecția magistraților de ingerințe – se află în dezbatere publică”, explică Rareș Bogdan

Primul raport anual privind statul de drept este una dintre inițiativele majore din Programul de lucru al Comisiei pentru 2020 și face parte din mecanismul european cuprinzător privind statul de drept anunțat de președinta von der Leyen în Orientările sale politice. Raportul este rezultatul unui dialog strâns cu autoritățile naționale și cu părțile interesate și analizează situația din toate statele membre în mod obiectiv și imparțial. Evaluarea calitativă realizată de Comisie se concentrează pe evoluțiile semnificative care au avut loc din ianuarie 2019 până în prezent și asigură o abordare coerentă prin aplicarea aceleiași metodologii tuturor statelor membre, proporțională însă cu scara evoluțiilor.

Raportul face parte din noul ciclu anual de evaluare a statului de drept, așa-numitul mecanism privind statul de drept. Mecanismul este un ciclu anual menit să promoveze statul de drept și să prevină apariția sau agravarea problemelor. Obiectivul este de a se concentra pe o mai bună înțelegere și conștientizare a problemelor și a evoluțiilor semnificative, precum și de a identifica amenințările la adresa statului de drept și de a ajuta statele membre să găsească soluții cu sprijinul Comisiei și al celorlalte state membre, precum și al părților interesate, inclusiv al Comisiei de la Veneția.

Obiectivul mecanismului este unul preventiv. Acesta este distinct de celelalte elemente din setul de instrumente ale UE pentru asigurarea respectării statului de drept/ și nu înlocuiește mecanismele de care dispune UE în temeiul tratatelor pentru a rezolva problemele mai grave legate de statul de drept cu care se confruntă statele membre. Printre aceste instrumente se numără procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor și procedura de protejare a valorilor fondatoare ale Uniunii, prevăzută la articolul 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Mecanismul este, de asemenea, diferit de procedura propusă de condiționalitate bugetară, care urmărește să protejeze bugetul UE în situațiile în care interesul financiar al Uniunii ar putea fi în pericol din cauza unor deficiențe generalizate ale statului de drept într-un stat membru.