Raportul FMI susţine că etalon pentru salariile bugetarilor trebuie să fie salariile din mediul privat, astfel încât să se asigure că salariile din sectorul public sunt aliniate condiţiilor din piaţa muncii.

Relaxarea fiscală, având ca elemente centrale majorările salariale şi reducerea taxelor, ar putea conduce la un deficit bugetar de 6% din PIB, pentru 2017 şi 2018 fiind anticipat un deficit bugetar de 3,7% respectiv 3,9% din PIB, susţine un raport al FMI publicat ieri.

„Principalele riscuri pentru perspectivele eco­no­mice vizează reducerea prudenţei fiscale, care ar pu­tea afecta negativ în­crederea pieţei. Asta, îm­pre­ună cu tensiuni politice în creştere, ar putea eroda consumul şi inves­tiţiile, ar putea creşte costul de finanţare a statului şi ar putea exercita presiuni asupra cursului de schimb, lucru care ar afecta bilanţurile băncilor prin expunerile lor în valută”, arată documentul citat.

Potrivit sursei citate, anul acesta creşterea economică va atinge 4,2%, dar asupra viitorului planează pericolul unor noi relaxări fiscale care ar putea fi percepute negativ de pieţe şi, dacă relaxarea va fi dublată de tensiuni politice, acest ansamblu va afecta consumul şi investiţiile şi va majora costul de finanţare a statului, punând, de asemenea, presiune pe cursul de schimb.

Soluţii există: o rezervă adecvată, un curs flexibil, politici economice prudente, reforme struc­turale pentru îmbu­nă­tă­ţirea guvernării. Toate acestea ar da încredere investitorilor că România este un loc bun pentru business.

Potrivit documentului citat, legea salarizării unitare va genera, pe parcursul fina­lizării aplicării ei, costuri de

61 mld. lei, echivalent a 6,6% din PIB, efectul direct asupra bugetului fiind o pierdere echivalentă cu 2,6% din PIB.

Documentul opinează însă că măsurile de aplicare a legii sunt neclare. „Impactul fiscal estimat al acestei legi este major. În timp ce anumite ma­jorări ale salariilor în sec­torul public sunt justificate, le­gea va creş­te anvelopa sala­ria­lă pu­ternic peste nivelul economiilor emergente. Anvelopa salarială în România este acum sub nivelul mediu din eco­nomiile emergente (7,5% din PIB faţă de 9% din PIB). Esti­mă­rile staffului FMI indică faptul că, odată cu aplicarea acestei legi a salarizării, anvelopa va fi cu 2,5 – 3 puncte pro­centuale peste cea a economiilor emergente, până în 2022“.

Raportul recomandă ca legea să fie aplicată treptat, în concordanţă cu „spaţiul fiscal“. De asemenea, documentul citat susţine că grilele de salarizare trebuie simplificate, iar etalon pentru salariile bugetarilor trebuie să fie salariile din mediul privat. „Documentul (legea salarizării – n.red.) trebuie să fie suste­nabil şi implementat gradual în concordanţă cu spaţiul fiscal. Trebuie să introducă o structură simplificată a grilelor de salarizare, să aibă în vedere responsabilitatea fiecărui job, complexitatea şi gradul de calificare. El trebuie să aibă drept indicator salariile din sectorul privat astfel încât să se asigure că salariile din sectorul public sunt aliniate condiţiilor din piaţa muncii.”

Raportul vine în urma consultărilor de la Bucureşti, din martie, şi este realizat în baza articolului IV din statutul FMI, care stipulează supravegherea prudenţială a statelor membre.