Profesor de economie la ASE Bucuresti, despre ce ne asteapta in 2018: Dezechilibrele vor continua si se vor simti in buzunar!

Prin inflație și dobânzi mari, românii plătesc factura deciziilor greșite luate de politicieni, spune Cristian Păun, profesor de economie la ASE București. Nivelul inflației a depășit inclusiv estimările BNR, potrivit purtătorului de cuvânt al Băncii Naționale, citat de Digi24.ro.

Rata anuală a inflației a urcat la cel mai mare nivel din august 2013, anunţă Institutul Naţional de Statistică. A fost 3,2% în noiembrie, în condiţiile în care ouăle au condus topul scumpirilor în noiembrie faţă de octombrie, cu o creştere de 29,21%. Iar în medie, preţurile alimentelor au crescut cu 0,57% luna trecută, cu avansuri de menţionat în cazul untului, de 6,92% şi al fructelor, de 2,22%.

Românii au plătit mai mult şi pentru produsele nealimentare, plus 0,86%, în medie, într-o singură lună, cu un vârf la combustibili, de 2,78%. Iar preţurile serviciilor au urcat cu 0,33% în noiembrie. Creşterile au fost de altfel anticipate de banca centrală, care a estimat că rata anuală a inflaţiei va ajunge la 2,7% la finalul acestui an.

Cum explică economiștii aceste evoluții: ”Putem să găsim explicaţii foarte uşor. În momentul când ai impulsionat veniturile populației tu practic ai necorelat această creştere cu potenţialul economiei reale de a ţine pasul cu ea. Odată crescute veniturile, oamenii au consumat mai mult, dar nu au regăsit în economia reală aceste produse. Multe au fost aduse din afară, avem o necorelare între consum mare şi ce poate oferi acum”, spune Cristian Păun, porfesor al ASE București.

Speranțele vin din partea mediului privat. Mai precis produsele fiind mai scumpe, acestea devin mai atractive pentru producători. Astfel vor crește cantitățile scoas ela vânzare pe piață și prețurile se vor diminua. ”Zic că va fi temporar, nu va dura mult până se vor mai tempera. Producătorii de ouă sau lactate vor reacţiona, vor începe să producă mai mult, dar trebuie investiţii. Trebuie ca statul să lase în pace producătorii, să nu îi streseze cu măsuri de tip split TVA. Dacă nu, dacă vom continua să dăm în acest sector privat, piaţa va găsi mai greu echilibrul, se va vedea în inflaţie. Politicul trebuie să susţină producătorii locali în raport cu acest consum impulsionat decât să se ocupe de o luptă la baionetă cu ei”, spune profesorul.

”Dezechilibrele vor continua. Se vor vedea în buzunar, inflaţie, dobânzi mari, dezechilibre la nivel macro. Când politicianul greşeşte şi întoarce spatele sectorului privat, economia îl pedepseşte. Măsuri complet greşite din punctul meu de vedere”, spune el.

Un efect negativ l-a avut și politica monetară foarte relaxată. ”A eliberat foarte mulţi lei în piaţă punând presiune pe cursul de schimb. Avem o depreciere care se asociază. Mai multă mâncare, consumăm mai mult, vom avea preţuri în creştere. Banca centrală a confirmat . Bugetul pe 2018 se bazează pe o inflaţie de 3.1% şi deja suntem acum la acest nivel”, spune Păun.

Nivelul actual al inflației nu a fost estimat nici măcar de BNR. ”Am estimat o creştere a inflaţiei dar n-am estimat nici noi una atât de mare, eram ceva mai optimişti. Suntem totuşi în intervalul prognozat, suntem în orizontul acestui interval. Ritmul e mai mare totuşi. Probabil sunt şi cauze punmctuale”, spune Dan Suciu, purtător de cuvânt al Băncii Naționale. ”Trebuie o bună conlucrare între politicile fiscale şi monetare. Banca a început să îngusteze coridorul (între facilitățile de depozit și de creditare ale BNR – n.red.), măsură pt a tempera din evoluţiile astea. Avem şi alte intrumente la dispoziţie. Fără o politică fiscală corelată (aflată în sarcina Guvernului – n.red.) nu se poate face mai mult”, spune Suciu.

Sursa: Digi24.ro

Ce avere lasa in urma Stela Popescu? Proprietati uriase in centrul Capitalei

Moartea Stelei Popescu a luat prin surprindere milioane de români. Marea actriță s-a stins din viață joi după-amiază. Aceasta a decedat în urma unui stop cardio-respirator. 

Deși nu a avut copii, regretata artistă a iubit-o foarte mult pe nepoata sa, încât nu doar că a adoptat-o, dar i-a lăsat întreaga ei avere, spun surse din cadrul familiei, potrivit click.ro.

Stela Popescu a adunat o avere considerabilă de-a lungul bogatei sale cariere. A cutreierat toată ţara-n lung şi-n lat cu reprezentaţii, a pus deoparte fiecare bănuţ câştigat pe scenă, iar la cei 80 de ani ai săi are acum un trai lipsit de griji, din punct de vedere financiar.

Agoniseala sa i-a permis să aibă grijă şi de cea mai dragă fiinţă din viaţa ei, fiica sa, cum o numea (fosta nepoată, fata naturală a cumnatului său), Doina Maximilian, pe care a adoptat-o pe când trăia soţul ei. Stela Popescu i-a încredinţat Doiniţei o afacere de jumătate de milion de euro, mai precis, un bloc de trei etaje, de aproximativ o sută de metri pătraţi fiecare, imobil recent construit, chiar în buricul Capitalei.
Fiica vedetei, care, de asemenea, lucrează tot în domeniul teatrului, se ocupă în prezent de afacere.

Stela Popescu avea două vile foarte frumoase, una în centrul Capitalei şi cealaltă pe litoral, în staţiunea 2 Mai. Actriţa este cea care s-a ocupat de amenajarea lor. În ambele case, vedeta și-a cumpărat multe obiecte vechi, de valoare, aduse de ea din toate colţurile lumii, pe unde a umblat.

Romania inregistreaza o crestere economica de 7% in primele noua luni ale anului!

Produsul Intern Brut a crescut în T3 cu 2,6% faţă de T2, pe date ajustate sezonier, iar raportat la perioada similară de anul trecut avansul a fost de 8,6% şi de 8,8% pe serie brută, a anunţat Institutul Naţional de Statistică, citat de Ziarul Financiar.

Aceasta este cea mai mare creştere economică trimestru la trimestru din 2008 încoace.

La nouă luni, PIB a crescut cu 7% pe serie brută şi cu 6,9% pe seria ajustată sezonier.

Astfel, potrivit INS, raportat la perioada similară din 2016, în T1 2017 creşterea PIB, ajustată sezonier, a fost de 5,8%, în T2 de 6,1%, iar în T3 de 8,6%.

Faţă de cele trei luni precedente, în primele două trimestre ale anului creşterea PIB a fost de câte 2%, ajustată sezonier, iar în T3 avansul a accelerat la 2,6%.

Ca urmare a revizuirii seriei brute prin includerea estimării Produsului intern brut pentru trimestrul III 2017 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiţi faţă de a doua variantă provizorie a Produsului intern brut pentru trimestrul II 2017, publicată în 10 octombrie 2017, astfel : rezultatele trimestrului I 2017, comparativ cu trimestrul IV 2016, au fost revizuite de la 101,8% la 102,0%; rezultatele trimestrului II 2017, comparativ cu trimestrul I 2017, au fost revizuite de la 101,7% la 102,0%.

Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial ca urmare a modificării modelelor adoptate, a numărului de regresori folosiţi, a modificării seriilor brute şi a numărului de observaţii disponibile.

Sursa: zf.ro

Ministrul Misa i-a aratat presedintelui Iohannis cu ce se mananca finantele: Salariul creste cu 2 lei, nu cu 3!

Ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, are propriul calcul în privinta salariilor, după mutarea contribuţiilor la angajat, scrie Digi24.ro.

Oficialul a plecat de la un salariu brut de 3.200 de lei şi a obţinut o creştere a salariului net de 2 lei. Aceasta va fi majorarea, după aplicarea tuturor măsurilor decise ieri de guvern. Şi doar dacă se respectă acelaşi principiu, ca patronii să mărească salariile brute.

E aici un exemplu concret în care vorbim de un salariu brut de 3.200 lei și avem în exemplu anul 2017 cu un salariu net de 2.244 lei, impozitul pe venit reprezintă azi 428 lei, contribuțiile la salariat 528 lei și contributiile angajator reprezintă 728 lei. În anul 2018, vom vorbi de un salariu brut, și e foarte important să menționez că salariul brut va crește la 3.840 lei – din acest transfer și din această reducere a impozitului pe venit și din contribuție – și vom vorbi de un salariu net de 2.246 lei din care impozitul pe venit de 10% va reprezenta 250 lei, contribuțiile la salariat 1.344 lei – ponderea de 35% – și contribuții angajator 86 lei. Vreau să remarcați ceea ce e foarte important, faptul că anul 2017 totalul cheltuieilor angajatorului sunt de 3.928 lei iar în 2018 cheltuielile angajatorului sunt de 3.926 lei. Se înregistrează în acest caz o reducere de 2 lei”, a explicat ministrul Finanțelor, ieri, în ședința de Guvern.

Joia trecută, președintele Klaus Iohannis a atras atenția pachetul de măsuri fiscale anunţat de Guvern nu reprezintă „clamata revoluţie fiscală şi se transformă într-o bulversare fiscală”.

„Marea revoluţie fiscală aduce unui om încă 3 lei în plus, este caraghios. Promisiunea PSD-ALDE că va creşte salariul este falsă”, a precizat Iohannis.

Calculul lui Ionuț Mișa:

2017

Salariu brut – 3.200 lei

Salariu net – 2.244 lei

Impozitul pe venit – 428 lei

Contribuţii salariat – 528 lei

Contribuţii angajator – 728 lei

Cheltuieli angajator – 3.928 lei

2018

Salariu brut – 3.840 lei

Salariu net – 2.246 lei

Impozit pe venit – 250 lei

Contribuţii salariat – 1.344 lei

Contribuţii angajator – 86 lei

Cheltuieli angajator – 3.926 lei

Sursa: Digi24.ro

Raport al Bancii Nationale: Cresterea economica laudata de guvern nu se simte in buzunarele oamenilor! Datoriile au crescut!

Datoria publică externă a României a crescut, în primele opt luni ale anului cu aproape 1,6 miliarde de euro, potrivit unui raport al Băncii Naţioanale. În traducere, asta înseamnă că, deşi avansul PIB este cel mai mare din UE, nu s-a resimţit în buzunarele românilor, nici în încasări mai mari la buget, iar statul plăteşte majorările de pensii şi salarii din credite noi.

Statul s-a împrumutat mai mult în acest an de pe pieţele externe pentru a putea plăti cheltuielile suplimentare asumate în programul de guvernare şi, implicit în buget. Vorbim de majorări de pensii, de salarii, de diferite forme de ajutoare sociale şi reduceri de taxe şi impozite. Chiar dacă avansul PIB de 5,8% în primele şase luni ale anului, cel mai mare din UE, “tigrul Europei” nu aduce nimic în plus românilor în buzunare, ba mai mult, aduce datorii suplimentare generaţiilor care urmează. Mai mult, sumele creditate nu se regăsesc în investiţii în Infrastructură, sau Sănătate, domenii care au nevoie acută de modernizare, ci în promisiuni electorale care au turat, temporar, consumul.

Potrivit datelor BNR, datoria publică externă a crescut la 33,89 miliarde de euro, faţă de 32,29 miliarde de euro la 31 decembrie 2016.

Tabloul general al datoriei externe arată că, deşi în plin avans economic, tendinţa de împrumut se menţine şi în mediul privat.

Datoria externă totală a crescut cu 1,1 miliarde de euro în perioada ianuarie-august, iar datoria pe termen lung a însumat 69,5 miliarde de euro la 31 august (73,9% din totalul datoriei externe), în scădere cu 0,2% faţă de 31 decembrie 2016, a comunicat luni Banca Naţională a României (BNR).

Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 august 2017 nivelul de 24,5 miliarde de euro (26,1% din totalul datoriei externe), în creştere cu 5,5% faţă de 31 decembrie 2016.

„Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 21,1% în perioada ianuarie-august 2017, comparativ cu 30% în anul 2016. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 august 2017 a fost de 5,9 luni, faţă de nivelul de 6,3 luni consemnat la 31 decembrie 2016”, se arată într-un comunicat al BNR.

„Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt – calculată la valoarea reziduală – cu rezervele valutare la BNR la 30 aprilie 2017 a fost de 86,2%, comparativ cu 90,5% la 31 decembrie 2016”, a precizat banca centrală.

Sursa: Capital.ro

Prima fabrica romaneasca deschisa in afara granitelor tarii dupa 1990!

Grupul Teraplast, cel mai mare procesator de PVC din România şi unul dintre principalii producători de materiale pentru piaţa construcţiilor şi instalaţiilor, a deschis o fabrică TeraSteel în Serbia.

“În 2018, pentru TeraSteel Serbia, ţintim vânzări în valoare de 28 de milioane de euro, iar în ceea ce priveşte pieţele deservite, majoritatea panourilor produse în această fabrică vor merge către piaţa din Serbia, dar şi către export în ţări din zona Balcanică”, spune Dorel Goia, preşedintele consiliului de administraţie al Teraplast, potrivit News.ro.

Fabrica din Serbia are o capacitate de producţie similară celei a subsidiarei TeraSteel Bistriţa, unul dintre liderii pe piaţa de panouri sandwich, adică 2,2 milioane mp/an, dar şi utilaje similare. TeraSteel Serbia va deservi în principal ţări precum Serbia, Bulgaria, Macedonia, Bosnia, Croaţia şi Muntenegru, dar şi piete secundare precum Ungaria, sudul României şi nordul Greciei.

Panourile sandwich sunt folosite în realizarea construcţiilor de tip industrial, precum hale, depozite, centre comerciale şi depozite frigorifice.

În iunie 2017, Grupul Teraplast a cumpărat cu 4,3 milioane euro producătorul de panouri sandwich Interlemind din Serbia. Fabrica va beneficia până la sfârşitul acestui an de investiţii de 2,7 milioane euro în dezvoltare şi capital de lucru de 4 milioane euro.

Grupul Teraplast este cel mai mare procesator de PVC din România şi unul dintre cei mai importanţi producători de materiale pentru piaţa construcţiilor şi instalaţiilor.

Cel mai mare acţionar al Teraplast este omul de afaceri Dorel Goia, cu 46,82% din acţiuni, în timp ce fondul KJK Fund II din Luxemburg are o participaţie de 10,03%.

Rasturnare de situatie: Split TVA se va aplica doar la numite firme!
Split TVA se va aplica doar la firmele de stat, in faliment sau in insolventa, a declarat luni seara Mihai Tudose, intr-o interventie telefonica la Realitatea TV.

Intrebat daca va renunta la Split TVA, Tudose a afirmat ca “raspunsul este la mijloc” si ca “vom nuanta”. Masura “va fi aplicata firmelor de stat, care sunt in insolventa sau in faliment”, a spus premierul.

Sistemul platii defalcate a TVA este o masura ceruta insistent de seful PSD, Liviu Dragnea, si gandita impreuna cu Darius Valcov la partid.

Intrebat luni daca este posibil ca TVA defalcat sa fie introdus optional de la inceputul anului viitor, Dragnea a raspuns: “Noi asteptam cu foarte mare interes pozitia ministrului de Finante”.

Sursa: hotnews.ro

Inca doua banci cunoscute dispar din Romania!

Încă două bănci locale încearcă să-şi găsească un alt investitor ca să-i scape pe actualii proprietari, doi antre­pre­nori români, de o durere de cap, informează ZF.ro.

Conform unor surse de pe piaţa bancară, Banca Feroviara, controlată de industriaşul român Valer Blidar, este în discuţii cu un fond din Malta, iar Banca Română de Credit Industrial (BRCI), controlată de Dorinel Umbrărescu, cu un fond din SUA care ar vrea să vină cu servicii financiare pre-pay.

Cel două bănci sunt extrem de mici, cu o pondere extrem de redusă pe piaţa bancară: la finalul lui 2016, Banca Feroviara era pe locul 33 după active cu o cotă de piaţă de 0,16%, în timp ce BRCI era pe locul 36 din 37 de bănci cu o cotă de piaţă de 0,04%.

Aventura lui Blidar şi a lui Umbrărescu pe piaţa bancară nu a fost succesul scontat, planurile iniţiale de dezvoltare şi expansiune fiind retezate de evoluţia pieţei, competiţie, lipsa clienţilor suficienţi pentru câte bănci sunt pe piaţă.

A fost publicata lista bancilor din Romania cu cele mai mari probleme!
„Optimizarea fiscală“ de care sunt acuzate unele instituţii de credit care activează pe piaţa locală este în continuare motiv de dispută între Ministerul Finanţelor/Guvern şi bănci, acuzele oficialilor guvernamentali fiind reluate recent, mergându-se chiar până la invocarea unei posibile probleme de siguranţă naţională.

ZF publică lista băncilor care au raportat pierderi nete în fiecare an din perioada 2008-2016, conform statisticilor transmise de Registrul Comerţului din datele primite pe bază de protocol de la Ministerul Finanţelor cu privire la situaţiile financiare anuale depuse.

Dincolo de invocata „optimizare fiscală“, criza economică, nivelul ridicat al creditelor neperformante (NPL – non-performing loans), şi problemele de eficienţă ale băncilor comerciale au provocat pierderi pentru o parte dintre instituţiile de credit de pe piaţa locală, iar bugetul a pierdut o parte importantă din resursele virate de sectorul bancar, impozitele pe profit fiind în scădere în ultimii ani.

Mai jos lista pe anul 2015:

In vreme ce noi construim mall-uri peste tot, tara care le-a inventat le inchide pe toate! Magazinele online au castigat lupta!

Comerţul online a dus la “moartea” mall-urilor din Statele Unite, peste 5.300 de magazine închizându-se doar în ultimul an, ceea ce a însemnat şi o reducere drastică a locurilor de muncă. Analiştii estimează că până la sfârşitul anului alte 3.300 de magazine şi-ar putea opri activitatea, scrie revista Time, citata de Ziarul Financiar.

Din 2002 până în prezent mall-urile au dus la pierderea a aproape 450.000 de joburi. Retailerii online nu au acoperit acest gol, pentru că doar 178.000 de persoane au fost angajate în sectorul de e-commerce în ultimii 15 ani.

În cinci ani, 1 din 4 mall-uri din Statele Unite va dispărea, drept exemplu este mall-ul Schuylkill din Pennsylvania, care acum zece ani era gazda a 90 de magazine şi restaurante. Făcea parte din viaţa comunităţii pentru că aici se ţineau festivalul dedicat zilelor Lituaniei şi vânătoarea ouălor de Paşti.

Pe vremuri, mall-ul era considerat un ecosistem în sine, o alăturare de oameni şi comercianţi, în care găseai tot ce voiai şi ce nu voiai. Istoria acestor fabuloase centre a pornit de la deschiderea mall-ului Southdale Center din Edina, Minn în anul 1956.

Ideea i-a aparţinut lui Victor Gruen, un arhitect austriac. Dorinţa lui a fost ofere o alternativă populaţiei la aglomeraţia urbană, pentru că era îngrozit de ea. El vedea mall-ul ca pe un centru pentru ample construcţii suburbane, care includea clădiri de apartamente, spitale şi birouri.

Din 1980 mall-urile au acaparat Main Street şi au devenit un punct de atracţie pentru emisiuni TV de tip concurs, jocuri şi chiar turnee muzicale (Britney Spears a concertat într-un mall în 1997).

În 1992, puteai zări 48 de mall-uri dacă mergeai în Time Square timp de 90 de minute. La nivelul întregii ţări s-au construit 1.500 de centre comerciale în 49 de ani, ceea ce a depăşit adesea rata creşterii numărului de locuitori.

Declinul a început în anii 2000, din cauza ascensiunii cumpărăturilor online şi a impactului crizei economice, care au dus la scăderea vânzărilor şi a numărului de persoane care călcau pragul centrelor comerciale. Drept dovadă, începând cu anul 2007 nu a fost construit niciun mall în Statele Unite.

Totuşi, situaţia nu este aceeaşi în cazul tuturor mall-urilor. Sunt unele care încă rezistă şi toate au în comun un singur lucru: luxul.

Bulgarii ne dau lectii! Cum au reusit sa-i impoziteze la sange pe manelisti?!

Au la vedere case şi maşini de lux, dar la Fisc declară venituri minime sau deloc. Cântă la nunţi, botezuri şi alte evenimente unde plouă cu bani peste ei, şi nu-i taxează nimeni pentru că nu e nimeni preocupat de asta. Aşa crede analistul financiar Gabriel Biriş, invitatul emisiunii „În faţa ta”. El a povestit cum a reuşit şeful Fiscului de la Sofia să crească gradul de colectare al impozitelor datorate de artişti, informeaza Digi24.ro.

„Să vă spun cum au făcut. Acum câțiva ani de zile am avut un seminar organizat într-un club de fiscaliști din care sunt membru, la Sofia. Invitat a fost șeful Fiscului din Bulgaria. Și l-am întrebat: Cum aţi făcut? Că știam că au rezolvat problema. Da, foarte simplu. Ne-am pregătit. Am avut niște oameni care i-au sunat pe artişti sau pe agenţii lor să programeze nunţi. Am văzut cât sunt de încărcaţi. Am văzut cât cer. Am trimis nişte oameni la nunţi. Am văzut cât (li se dă – n.r.). Am estimat. După care ne-am dus cu temele făcute și-am stat de vorbă cu ei. Și le-am spus aşa: ‘Mă, băieţi, avem două posibilităţi. Amândouă se termină cu „plătiţi”. Deci, nu există, plătiți oricum. Prima posibilitate – nu plătiţi de bunăvoie, trecem prin tribunale, mai faceți şi închisoare, vă luăm oricum banii pentru evaziune. A doua posibilitate – declaraţi de bunăvoie, mai ieşiţi şi public, vă puneţi cenuşă în cap, spuneţi tuturor cât de important este să se plătească impozite şi taxe, că din bănuţii ăştia se plătește şcoala copilaşilor şi pensia părinţilor şi vă lăsăm doar să plătiţi’. Și au rezolvat-o”, a povestit Gabriel Biriș.

Întrebat de ce nu s-a întâmplat așa și în România, el a spus că lucrurile ar fi foarte simple, dar „trebuie să și vrei”. Soluția e simplă, inclusiv în cazul suspiciunilor de corupție, a arătat Biriș: controalele indirecte, după principiul „follow the money” (ia urma banilor – n.r.).

Oamenii de afaceri despre noul program de guvernare al PSD-ALDE: Masurile arata DISPERAREA din bugetul tarii!

Noile măsuri fiscale prevăzute în noul program de guvernare reflectă o adevărată disperare privind situaţia colectării la buget şi creează senzaţia de ţară în criză, au declarat vineri oamenii de afaceri din cadrul Coaliţiei pentru Dezvoltarea României (CDR), în cadrul unei întâlniri cu jurnaliştii.

Oamenii de afaceri spun că schimbarea de percepţie vine după o perioadă în care România a avut o imagine de ţară cu cea mai înaltă creştere economică din Europa, fiind considerată un adevărat tigru economic al Europei.

“Prin introducerea acestor măsuri, pe care nu le comentăm în prezent de fond, ci comentăm senzaţia de criză şi panică pe care o creează introducerea unor astfel de măsuri, începând de la impozitul pe gosodării, acum impozitul pe cifra de afaceri, şi asta după ce s-au introdus nişte modificări structururale prin legea salarizării unitare. Aceste lucruri reflectă o adevărată disperare privind situaţia colectării la buget şi situaţia deficitului bugetar”, a afirmat preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Florin Pogonaru.

Oameniide afaceri subliniază că guvernul actual le oferă senzaţia de impovizaţie.

“Am trăit ieri chestiunea cu fondurile de pensii. Unii anunţau că fondul de pensii se naţionalizează şi alţii că este o prostie”, a completat Pogonaru, citat de economica.net.