Intra in contact cu noi

ACTUALITATE

Noul ministru al Finantelor: ”Nu se pune problema introducerii unor noi taxe şi impozite”

Publicat cu

6 luni in urma

pe

Ministrul propus pentru preluarea portofoliului la Ministerul Finanţelor, Marcel Boloş (PNL), a primit miercuri aviz favorabil din partea comisiilor de specialitate reunite ale Parlamentului, el spunând că nu se pune problema apariției unor noi taxe și impozite, conform Agerpres.

„Primul mare obiectiv pe care l-am fixat pentru sistemul şi pentru domeniul finanţelor publice este legat de predictibilitatea sistemului fiscal. Din acest punct de vedere, aşa cum s-a anunţat şi la nivelul coaliţiei de guvernare, nu se pune problema introducerii unor noi taxe şi impozite, ca să eliminăm aceste întrebări care pot să apară pe parcurs. Desigur, orice modificare care se aduce sistemului fiscal şi mai ales în ceea ce priveşte politica de venituri fiscale ale statului trebuie anunţată din timp, fiindcă România are la nivelul Uniunii Europene un avantaj extraordinar pe care şi l-a câştigat, acela de a avea un sistem fiscal atractiv pentru investitori. Acest lucru e demonstrat şi în volumul de investiţii străine directe pe care România l-a avut atât în perioada anului 2022, cât şi în anul 2023 – şi de aceea predictibilitatea pentru sistemul fiscal este o componentă importantă, alături de utilizarea eficientă a facilităţilor şi deductibilităţilor fiscale. Subliniez acest lucru din punctul de vedere a ceea ce s-a anunţat inclusiv ca obiective la nivelul coaliţiei de guvernare”, a menţionat Marcel Boloş.

Facilităţi și deductibilităţi

Potrivit acestuia, utilizarea eficientă a sistemului de facilităţi fiscale şi a celui de deductibilităţi fiscale trebuie bine analizată, astfel încât să se obţină cele mai bune politici fiscale şi să fie asigurate, pe termen lung, sustenabilitatea finanţelor publice ale României.

Reclama

El a precizat că al doilea obiectiv important este cel legat de consolidarea fiscal-bugetară şi componenta de sustenabilitate a finanţelor publice.

„Din acest punct de vedere, o monitorizare atentă a evoluţiei deficitului bugetar, alături de îmbunătăţirea colectării creanţelor bugetare, alături de metode mai bune pentru combaterea evaziunii fiscale sau chiar în zona eliminării risipei bugetare – sunt obiective şi măsuri care trebuie să le avem în vedere pentru a pune bazele consolidării fiscal-bugetar. Este un criteriu extrem de important, inclusiv pentru aderarea la zona euro şi, de aceea, România are nevoie în perioada următoare de urmărirea acestui obiectiv îndeaproape şi este o prioritate la nivelul Ministerului de Finanţe pentru a intra într-o logică care să asigure implementarea acestui obiectiv, criteriu extrem de important pentru ceea ce înseamnă aderarea la zona euro”, a precizat Boloş.

Creștere economică

Potrivit acestuia, un al treilea obiectiv este cel legat de creşterea economică sustenabilă. În acest context, el vorbit despre investiţii publice, dar şi despre componenta de investiţii private.

Reclama

„Aici discutăm de două paliere: palierul de investiţii publice, un program ambiţios pe care îl are Guvernul României, 112 miliarde lei, 7,2% din PIB pentru ceea ce înseamnă implementarea tuturor proiectelor de investiţii publice, inclusiv a celor care sunt atrase din fonduri europene şi sunt finanţate din fonduri europene. Deopotrivă, în complementaritate cu programul de investiţii publice, trebuie să avem o atenţie sporită şi asupra componentei de investiţii private, mai ales pentru utilizarea banilor, fondurilor pentru schemele de ajutor de stat, astfel încât investiţiile cu valoare adăugată mare în mediul privat să fie complementarizate cu partea de investiţii publice pe care Guvernul României s-a angajat să le implementeze.

Ministrul propus pentru portofoliul Finanţelor a mai vorbit despre al patrulea obiectiv pe care îl consideră foarte important, cel legat de valorificarea eficientă a patrimoniul statului, a resurselor minerale, inclusiv componenta de concesiuni şi redevenţă.

„Aici, din practica pe care o avem, există un potenţial pe zona de venituri nefiscale de care România ar trebui să beneficieze mai mult. Sunt în momentul de faţă patrimonii şi, inclusiv active ale statului pe care, cu o folosire mai chibzuită şi o utilizare mai bună a lor, se pot aduce venituri destul de importante la bugetul de stat”, a adăugat Boloş.

Reclama
Ramai la subiect:
Continua sa citesti
Reclama

Justitie

Florin Citu pus sub urmarire penala!

Publicat cu

23 de ore in urma

pe

decembrie 7, 2023

De

Florin Citu a fost pus sub urmarire penala in ”Dosarul Vaccinurilor”. Procurorii arata faptul ca Florin Citu, in lipsa unor documente si fara date stiintifice, a semnat doua memorandumuri prin care Guvernul a achizitionat mult mai multe doze de vaccin decat ar fi avut nevoie Romania, raportandu-ne la populatie.
”In cauza mediatizata prin comunicatele 856/VIII/3 din 21 septembrie 2021 si nr. 1084/VIII/3 din 23 noiembrie 2023, ca urmare a indeplinirii conditiilor legale si constitutionale, procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Sectia de combaterea coruptiei au dispus efectuarea in continuare a urmaririi penale fata de suspectul

CITU FLORIN VASILE, in prezent senator, la data faptelor avand si functia de prim – ministru al Guvernului Romaniei, pentru savarsirea a doua infractiuni de complicitate la abuz in serviciu, cu consecinte deosebit de grave.

In ordonanta procurorilor se arata ca, in cauza, la aceasta etapa procesuala, exista aspecte din care rezulta suspiciunea rezonabila ce contureaza urmatoarea stare de fapt:
La data de 17 iunie 2020, Comisia Europeana a lansat Strategia europeana privind accelerarea dezvoltarii, fabricarii si distributiei vaccinurilor impotriva COVID-19 prin care propunea o abordare centralizata pentru achizitia unor optiuni viabile de vaccinuri si care a presupus negocierea de catre Comisia Europeana a unor acorduri de achizitie anticipata cu producatorii de vaccinuri in numele statelor membre.
Vaccinurile urmau sa fie distribuite statelor membre UE in functie de numarul populatiei, iar decizia cu privire la vaccinarea prioritara a anumitor categorii de populatie revenea statelor membre.
De precizat este faptul ca statele membre aveau posibilitatea sa utilizeze, intr-un termen de 5 zile de la notificare, o clauza de „opt-out”, astfel ca nu erau obligate sa suporte niciun fel de contributie pentru vaccinurile pe care decideau sa nu le solicite.

In contextul mentionat mai sus, in datele de 19 aprilie 2021 respectiv 13 mai 2021, suspectul Citu Florin Vasile, in calitate de prim – ministru al Guvernului Romaniei, cu incalcarea dispozitiilor legale si in lipsa oricaror documente/analize care sa ateste necesitatea achizitiei, ar fi aprobat doua memorandumuri emise de Ministerul Sanatatii, in baza carora s-ar fi contractat un numar mult mai mare de doze de vaccin (Pfizer si Moderna), in conditiile in care ar fi cunoscut faptul ca numarul persoanelor eligibile pentru vaccinare comunicat de statul roman Comisiei Europene era de 10,7 milioane.
Concret, desi dozele de vaccin contractate anterior datei de 01 ianuarie 2021 (37.588.366 doze) ar fi fost suficiente pentru vaccinarea unui numar de peste 23 milioane persoane, prin demersurile sale, suspectul Citu Florin Vasile ar fi facilitat conducerii Ministerului Sanatatii sa tranzactioneze si sa ordonanteze la plata achizitia in plus a unui numar de 43.359.892 doze vaccin in valoare de 825.636.678 euro fara TVA.

Reclama

Suspectului Citu Florin Vasile i s-a adus la cunostinta calitatea procesuala si acuzatiile in conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedura penala.

In cauza se efectueaza acte de urmarire penala si fata de alte persoane.

Facem precizarea ca efectuarea in continuare a urmaririi penale este o etapa a procesului penal reglementata de Codul de procedura penala, activitate care nu poate, in nicio situatie, sa infranga principiul prezumtiei de nevinovatie.

Precizam ca prezentul comunicat a fost intocmit in conformitate cu art. 28 alin. (1) din Ghidul de bune practici privind relatia sistemului judiciar cu mass media, aprobat prin Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 197/2019.”, arata procurorii DNA.

Reclama
Continua sa citesti

Tehnologie

Cine este Gemini, concurentul lui ChatGPT?

Publicat cu

23 de ore in urma

pe

decembrie 7, 2023

De

Compania americana Google a prezentat chatbot-ul Gemini, principalul concurent al programului de inteligenta artificiala (AI) generativa ChatGPT.

„Gemini este rezultatul unui efort major de colaborare intre echipele Google, inclusiv colegii nostri de la Google Research ‘…’. Acesta poate rezuma si intelege, procesa si combina cu usurinta diferite tipuri de informatii, inclusiv text, cod, audio, imagini si video” – a precizat compania intr-un comunicat publicat pe site-ul sau. Gemini va fi disponibil in limba engleza in peste 170 de tari. Google a introdus deja in februarie chatbot-ul bazat pe inteligenta artificiala Bard, pe fondul popularitatii tot mai mari a robotului similar ChatGPT al corporatiei Microsoft. Programele sunt capabile sa mentina un dialog cu utilizatorul, imitand interactiunea umana.

Continua sa citesti

International

Polonia avertizeaza: Rusia ar putea ataca NATO in mai putin de 36 de luni!

Publicat cu

2 zile in urma

pe

decembrie 6, 2023

De

Agentia de Securitate Nationala a Poloniei estimeaza ca Rusia ar putea ataca NATO in mai putin de 36 de luni, a declarat seful Biroului pentru Securitate Nationala al tarii intr-un interviu acordat media polonez Nasz Dziennik pe 2 decembrie.

Predictia agentiei de securitate nationala vine ca raspuns la un raport publicat de think tank-ul german DGAP, care avertizeaza natiunile occidentale ca Rusia poate lansa un atac direct impotriva NATO in „in doar sase pana la 10 ani” – o evaluare cu care Securitatea Nationala a Poloniei nu este de acord. De la inceputul invaziei pe scara larga a Ucrainei de catre Rusia, Rusia a amenintat in mod regulat Polonia si statele baltice cu forta militara, in timp ce zdrangani sabia folosind arme nucleare de mai multe ori.

„Daca dorim sa evitam razboiul, tarile NATO de pe flancul estic ar trebui sa adopte o perioada mai scurta, de trei ani, pentru a se pregati pentru confruntare”, a declarat Jacek Siewiera, seful Biroului de Securitate Nationala. Siewiera a sugerat ca Rusia ar putea viza un membru al aliantei NATO din Europa de Est, inclusiv tari precum Polonia, Estonia, Romania si Lituania. Pentru a consolida capacitatile de aparare ale regiunii, el si-a exprimat sprijinul pentru cresterea dimensiunii armatei poloneze.

La inceputul acestui an, alianta NATO a fost extinsa odata cu adaugarea Finlandei la alianta natiunilor. Suedia vecina este, de asemenea, pe punctul de a adera la NATO si este de asteptat sa faca acest lucru in lunile urmatoare.

Reclama
Continua sa citesti

hot news