​Ce poate fi mai plicticos, veți zice, decât un articol despre fonduri europene. Mai ales că ați auzit și văzut adesea că atâtea șanse au fost irosite, proiecte întârziate și bani nerambursabili nefolosiți. Și totuși, ceva s-a schimbat în bine, an de an, la nivel local. La început au fost primari destoinici care au învățat singuri cum se scriu proiecte europene. Unii dintre ei și-au format echipe care s-au calificat din mers și au avut primele succese. Fenomenul s-a extins și rezultatele au devenit vizibile. În anii de guvernare PSD, ministerul fondurilor europene a existat cu adevărat doar la nivel local, acolo unde tot mai mulți primari, majoritatea covârșitoare liberali, au realizat o veritabilă școală a dezvoltării cu fonduri europene. Succesul acestor primari ține atât de viziunea liberală de dezvoltare bazată pe investiții și susținerea sectorului privat, cât și de tehnică: atragerea fondurilor europene pentru finanțarea investițiilor masive în infrastructură.

500 milioane euro fonduri europene atrase în Timișoara

Timișoara va fi Capitală Europeană a Culturii, Cluj-Napoca se bate cu Viena pentru titlul de Capitală Europeană a Inovării. Fondurile europene au accelerat dezvoltarea și au grăbit accesul acestor două capitale regionale în topul marilor orașe ale Europei. Timișoara și Cluj-Napoca sunt primele orașe din România în privința calității vieții, arată raportul Centrului Numbeo de la mijlocul acestui an (raportul face comparații între 247 de capitale și mari orașe din lume).

În cele două mandate, primarul Nicolae Robu a atras 500 milioane euro fonduri europene pentru modernizarea Timișoarei. În ciuda rezistenței guvernărilor PSD, printr-un proiect european, Bega a fost transformată într-un adevărat „coridor verde” al localității: Timișoara este singurul oraș din România care are și călătoria pe apă, cu vaporașele, în oferta transportului public, iar amenajarea malurilor Begăi a adăugat noi alei pietonale și piste de bicicliști. Prin alte două proiecte europene, primarul liberal al Timișoarei a realizat 4 pasaje și a transformat 27 de străzi, 4 piețe, 2 piațete în cea mai extinsă zonă pietonală din țară. Pe noul exercițiu financiar, Timișoara are cel mai mare număr de proiecte depuse, iar pe vechiul exercițiu, încheiat în 2016, a avut 35 mari proiecte.

Tehnica finanțării cu fonduri europene a modelului liberal bazat pe investiții a fost rezumată sugestiv de primarul Clujului, Emil Boc: „la fiecare leu plătit de clujeni prin taxe și impozite locale, administrația locală reușește să aducă 2,5 lei din fonduri europene”.

Orașe întregi, salvate de la zeci de ani de stagnare

În cazul orașelor ceva mai mici, socotelile sunt mai simple. Pentru ele fondurile europene au fost mană cerească. Banii europeni au completat serios bugetele locale și le-au ferit de ani buni de îngheț economic.

Cu un colectiv de 18 specialiști din primărie, Ilie Bolojan a reușit să acceseze fonduri comunitare în valoare de 250 de milioane de euro și este pe cale de a aduce în Oradea alte 300 de milioane de euro. Este un nivel care i-a permis orașului Oradea să își tripleze volumul de investiții. Proiectele realizate de Oradea cu bani europeni în primii 10 ani de la intrarea în UE ar fi necesitat 50 de ani dacă erau făcute doar cu bani din bugetul local.

53 de ani i-ar fi trebuit Reșiței dacă ar fi finanțat doar de la bugetul local proiectele derulate acum cu fonduri europene de 160 de milioane de euro, constată Ioan Popa, primarul liberal al acestui oraș reînsuflețit în ultimii patru ani.

La Alba Iulia, oraș campion în valorificarea banilor europeni, primarul liberal Paul Voicu face același tip de comparații și calcule: proiectele europene în derulare atrag în oraș circa 140 de milioane de euro, ceea ce însemnă de cinci ori valoarea bugetului local pe un an de zile.

La Mediaș, primarul Gheorghe Roman spune că numai proiectul european de modernizare a transportului public (extinderea liniilor și cumpărarea de noi troleibuze) este de 10 milioane euro, aproape jumătate din bugetul pe un an întreg. O situație similară poate fi la Călărași unde administrația PNL a orașului, condusă de Daniel Drăgulin, are un portofoliu de 22 proiecte europene în implementare în valoare de peste 42 milioane euro – de două ori mai mult decât bugetul anual al municipiului. La Botoșani, administrația locală PNL a investit fonduri europene de peste 80 de milioane de euro, o sumă dublă față de cea a bugetului local, în proiecte care au schimbat fața orașului. Administrația liberală a Devei, condusă de Florin Oancea, a aplicat aceeași strategie și a reușit să atragă cea mai mare sumă extra-bugetară din istoria orașului, 100 de milioane de euro, dintre care 70,5 de milioane de euro sunt fonduri europene.

Miza pe termen lung: dezvoltare solidă prin investiții

Accesarea fondurilor europene este instrumentul, ține de partea tehnică. Viziunea modelului liberal este dezvoltarea făcută prin investiții în toate tipurile de infrastructură. Modernizarea infrastructurii atrage investiții private, adică alți bani la buget. De aceea, administrațiile locale liberale au făcut pasul al doilea, în paralel cu derularea proiectelor cu finanțare europeană – mărirea consistentă a bugetelor de investiții.

Orașul Măgurele (Ilfov) condus de primarul PNL Narcis Constantin, aflat la primul său mandat, alocă în 2020 o proporție impresionantă investițiilor și dezvoltării – 60 % din bugetul local. Alocările bugetare pentru lista obiectivelor de investiții ating un nivel record în pentru Măgurele: 61 de milioane de lei, din care 18,4 milioane sunt finanțări externe nerambursabile, iar 20 milioane credite bancare. Suceava a urmat aceeași politică a investițiilor masive. Administrația liberală a Sucevei a alocat 54% din bugetul pe 2020 pentru dezvoltare, cel mai mare nivel din istoria municipalității. Două treimi din acești bani sunt fonduri europene, cei mai mulți pentru modernizarea transportului public și cumpărarea a 50 de autobuze electrice.

Sinaia a redevenit perla turismului montan din România. Acolo, politica investițiilor masive și eficiente cu fonduri europene a schimbat complet în bine orașul. Primarul PNL Vlad Oprea a alocat investițiilor peste două treimi din buget și a reușit să atragă un volum record de fonduri comnitare – 4000 de euro pentru fiecare localnic. Primăria are în derulare zece proiecte europene, între care un nou sistem de iluminat public inteligent, înlocuirea autobuzelor cu unele hibrid, o parcare supraterană și realizarea de pasarele, dotarea spitalului aflat în construcție, reabilitarea și extinderea celor două școli din oraș.

Oradea a stabilit un standard și în planul multiplicării investițiilor stimulate cu fonduri europene și politici de atragere a capitalului privat. Accesarea fondurilor europene a permis Oradei să-și tripleze volumul de investiții. Infrastructura de transport a orașului este astăzi printre cele mai moderne și eficiente din România. Banii europeni au făcut din Oradea un oraș atractiv atât pentru oameni cât și pentru companii. Zonele industriale de la marginea orașului au adus, în 11 ani, investiții de 400 de milioane de euro și au creat peste 7000 de locuri de muncă.

Transparenta face diferenta