Jurnalistul Oreste Teodorescu publica pe pagina personala de facebook o ampla analiza in care descifreaza jocurile globale de putere in epoca post Trump și destinul european după dominația Merkel.
”In 2022 vor avea loc alegeri prezidentiale in Franța, iar Germania va avea un nou cancelar. Joe Biden a început deja sa redeseneze liniile de forța ale administrației americane, pe fundalul general al unei Chine întărite economic post pandemie și a Federatiei Ruse unde aura lui Navalnii a început sa o acopere pe cea a țarului Putin. Europa condusă un deceniu de popularii creștin democrați ai doamnei Merkel își caută o noua identitate, după ce republicanii lui Trump au forțat-o sa aloce 2% din PIB pentru contribuția la apărarea NATO, și aici vedem primul clivaj între țările central- estice care simt instinctiv nevoia unei umbrele de securitate și apărare militară americană și cele profund occidentale, care își propun mai degrabă accelerarea ieșiri SUA din angrenajul militar al Pentagonului. Este din ce in ce mai evidentă ostilitatea franco-germana fata de puterea Washingtonului in opoziție fundamentala cu axa flancului Estic al NATO care se teme de expansiunea economică chineza și de provocările Moscovei. Dacă vesticii europeni sunt tentați de bune relații economice cu dictaturile lui Xi Jimping și Putin, cetățenii din Europa Centrală și de Est își doresc întărirea prezentei militare americane pe teritoriul lor și așteaptă investiții strategice in economie care sa le asigure o cât mai mare independenta și protecție fata de amenințările Rusiei. Așadar, viitorul Uniunii Europene va depinde de cine va reuși sa își impună agenda, evident ca tandemul dominant franco-german are prima șansa, ținând cont de puterea lor economică și capacitatea de a influența deciziile politice ale membrilor UE.Cine a urmărit retorica geopolitică a lui Emanuel Macron a înțeles deja ca obiectivul celui de-al doilea mandat al sau, dacă va câștiga alegerile de la anul este scoaterea trupelor americane din Europa și stoparea dominației americane asupra NATO. Presedintele francez clamează ca Europa trebuie sa își asigure securitatea informațională și militară, ceea ce, din punctul de vedere al Estului echivalează cu o trădare copioasa, întrucât nici Franța nici Germania nu ar lupta vreodată împotriva Rusiei ca sa apere țările fostului Pact de la Varșovia. Europa nu are resursele militare necesare de a deveni o forța comparabila cu a celor entități ostile capitalismului și liberalismului occidental. Berlinul, Parisul, Roma sunt mult mai interesate se schimburi comerciale cu China și Federația Rusa decât de conflicte politice sau militare. Dar cea mai periculoasa decizie pentru țările central și est europene este ideea lui Macron de a exista o Europa cu mai multe viteze sau altfel spus a integrarii in cercuri concentrice, in care fostele tari comuniste primite in Uniune sa nu mai aibă același statut cu țările fondatoare ci chiar sa între intr-un raport de subordonare și pierdere totala de suveranitate in fata axei centrale: Bruxelles-Berlin-Paris! O idee toxica și absolut dezavantajoasă pentru tari precum Polonia, România, Țările Baltice. Germania in epoca post Merkel va încerca sa profite de schimburile economice avantajoase cu Rusia și China devenind un jucător geopolitic egal cu americanii. Spațiul economic vital de care au nevoie nemții, excede frontierele Uniunii, iar Berlinul pare dispus sa trădeze Estul in favoarea expansiunii sale in afara continentului. Soarta lumii libere depinde acum de voința președintelui american Biden de a continua politica internațională de securitate și pace unde chinezii și rusii sunt definiti ca inamici sistemici. In tot acest joc al intereselor geopolitice, România are o misiune extrem de dificila. Avem nevoie de UE pentru a ne dezvolta economic și social, pentru a continua sa ne impunem bune practici in guvernare și in lupta anti-corupție, dar totodata suntem dependenți fata de politicile de securitate americane. Dacă Franța lui Macron in conivența cu politicile Berlinului va încerca sa forțeze despărțirea de NATO controlat de americani atunci pentru țările central și est europene va fi un semnal clar ca au fost abandonate in calea expansiunii economice a Chinei și teritoriale ale Federatiei Ruse, și asta ar însemna sfârșitul de facto al UE! Sa nu uitam ca cea mai prolifică etapa a occidentului s-a desfășurat atunci când Uniunea s-a ocupat de oportunitățile de modernizare, dezvoltare și reziliență economică iar NATO de securizarea întregului spațiu euro-Atlantic!”.