Măsura optimă pentru reducerea deficitului fondului de pensii este majorarea vârstei de pensionare, proporţional cu creşterea speranţei de viaţă, la 65 de ani, potrivit studiului „Cine va plăti pensiile decreţeilor?”, lansat de Expert Forum, care arata ca peste nici 50 de ani exista riscul sa existe mai multi batrani de peste 80 de ani decat copii de pana in 14 ani.

„Este singurul scenariu în care fondul ajunge să nu mai aibă deficite, în timp ce pensia viitorilor pensionari nu ar fi afectată negativ.  Celelalte scenarii care ar duce la o scădere a deficitului sunt trecerea mai rapidă la indexarea valorii pensiei cu inflaţia şi naţionalizarea sau plafonarea contribuţiilor la Pilonul II (pensiile private obligatorii), însă în niciunul din aceste scenarii fondul nu ajunge în echilibru, fiind în continuare nevoie de subvenţii de la bugetul de stat „, se arată în studiu, preluat de Mediafax.

În plus, atât grăbirea adoptării inflaţiei în indexare cât şi scenariile care modifică Pilonul II duc la pensii mai mici pentru viitorii pensionari, ca rată de înlocuire a veniturilor, comparativ cu legislaţia actuală, potrivit sursei citate.

„De exemplu, îngheţarea contribuţiilor la Pilonul II în 2013 va duce pentru pensionarii de după 2032 (primele generaţii de decreţei) la o scădere a pensiei cu circa 12%. Naţionalizarea întregului Pilon II, va duce la o scădere a pensiei cu o treime faţă de pensia obţinută cu legislaţia actuală”, conform documentului.

La finele lunii octombrie, Pilonul II avea 5,71 milioane de contributori la cele nouă fonduri de pensii private obligatorii, ale căror active au atins 9,05 miliarde de lei. Primele contribuţii la Pilonul II au fost virate în mai 2008.

Pe segmentul pensiilor facultative (Pilonul III), activele celor 11 fonduri totalizează 570,3 milioane de lei, bani aflaţi în conturile îndividuale ale unui număr de 285.614 clienţi. Primele contribuţii la Pilonul III au fost virate în mai 2007.

Potrivit studiului, scenariul cu cea mai mare probabilitate de concretizare presupune păstrarea legislaţiei în forma actuală în ce priveşte vârsta de pensionare (65 ani pentru bărbaţi şi 63 pentru femei), modul de indexare a pensiei (luând în considerarea atât inflaţia cât şi creşterea salariului mediu brut în economie, cu tranziţie spre indexare exclusiv cu inflaţia), alocările în creştere către Pilonul II până la 6% din salariul brut, nivelul actual al contribuţiilor.

„În acest scenariu, deficitul fondului de pensii va ajunge la aproximativ 2,5% din PIB în 2019, după care va intra pe o traiectorie descendentă. Nivelul pensiilor îşi vor păstra puterea de cumpărare, însă vor scădea ca procent din salariul mediu. Astfel, se estimează ca în 2031, atunci când primele generaţii de decreţei vor ieşi la pensie, să reprezinte sub 25% din salariul mediu. În 2032, vor intra în plată pensiile din Pilonul II, ceea ce va duce la o creştere a veniturilor din pensii cu circa o treime”, se spune în studiu.

În opinia autorilor studiului, alocarea unei cote mai mari din contribuţii către Pilonul II sau legarea punctului de pensie de salariul mediu brut pe economie va permite asigurarea pentru viitorii pensionari a unui nivel de venituri mai bun decât ce ar obţine aceştia prin legislaţia actuală.

„Ambele scenarii ar produce un deficit suplimentar faţă de păstrarea legislaţiei actuale, însă creşterea contribuţiilor (până la o cotă de 10% din salariul brut) ar fi o alternativă mai realistă deoarece ar duce la un deficit suplimentar de maxim 0,65% din PIB. Scenariul dramatic este legarea punctului de pensie la 45% din valoare salariului mediu brut din economie ce ar duce la un deficit enorm de circa 8,5% din PIB în anul 2042”, se spune în studiu.

Autorii studiului atrag atenţia că măsurile populiste se dovedesc a fi foarte costisitoarea fie ca efecte economice, fie ca efecte sociale pe termen lung.

„Este esenţial ca partidele politice să se abţină de la măsuri ce pot aduce voturi pe termen scurt dar ar expune întregul sistem riscului de colaps. Situaţia dificilă a pensiilor în România nu permite niciun derapaj de la asigurarea echilibrelor pe cât posibil în contextul demografic defavorabil. Mai mult, dată fiind importanţa sistemului şi fragilitatea lui, este necesar ca direcţiile principale de politică publică privind pensiile să fie agreate consensual şi responsabil de principalele partide politice încât schimbările de la guvernare să nu pună sub vreun risc linia generală de politică publică de echilibrare”, se mai arată în studiu.

Pe termen lung, sistemul de pensii din România este sub presiune din multe direcţii. În primul rând, tendinţele demografice de îmbătrânire sunt foarte accentuate.

„Deşi în momentul de faţă, România are o populaţie mai tânără decât marea majoritate a statelor europene, în următorii 50 de ani va ajunge în grupul ţărilor cu cea mai îmbătrânită populaţie”, se menţionează în studiu.

Conform prognozei Comisiei Europene, proporţia tinerilor (0-14 ani) va scădea în perioada 2010 – 2060 cu circa 38%, iar proporţia persoanelor active (15 – 64 ani) scade în aceeaşi perioadă tot cu aproape 38%.

În schimb, populaţia de 65 ani şi peste această vârstă va avea o pondere din ce în ce mai mare, ajungând în anul 2060 să reprezinte aproape 35% din populaţie.

Creşterea cea mai spectaculoasă va fi pe segmentul de peste 80 ani de ani care va fi mai numeros (13,3% din total populaţie) decât copiii între 0-14 ani (11,8% din total populaţie).

 

Transparenta face diferenta