La începutul lunii septembrie Consiliul Concurenței a anunțat, printr-un comunicat de presă, că prețurile medii ale alimentelor de bază vizate de ordonanța „ieftinirii” au scăzut „cu până la 49%” în marile lanțuri. INS contrazice, factual, datele.

În august produsele alimentare au fost, în medie, cu două puncte procentuale mai ieftine decât în iulie, conform Institutului Național de Statistică (INS), singura instituție abilitată să măsoare inflația, după o metodologie agreată inclusiv cu Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene.

Săptămâna trecută Consiliul Concurenței a anunțat ca un imens succes „ordonanța ieftinirii”, care ar fi adus, susține instituția, ieftiniri consistente: 49% la prune, 37% la roșii, 37% la ceapă, 32% la cartofi și lista continuă.

Printre exprimările problematice se numără mai ales acel „până la”, care, în mod evident, se referă la un anumit produs, dintr-un anumit magazin, nereprezentativ pentru consumul general al populației chiar și în ceea ce privește cele 14 alimente de bază incluse de Guvern pe lista ordonanței „ieftinirii”.

Mai mult, comparația este făcută cu luna iunie, nu cu cea precedentă aplicării ordonanței, ceea ce înseamnă, simplu spus că adună și ieftiniri care nu au legătură cu ordonanța.

INS prezintă situația reală, reprezentativă la nivelul întregii populații: alimentele s-au ieftinit, în medie, cu 2%
Din datele oficiale ale INS însă rezultă că analiza Consiliului fie este greșită integral, fie este total nereprezentativă pentru consumul de alimente din România.

Astfel, în august față de iulie (prima lună în care s-a aplicat ordonanța de reducere a marjelor de profit pe lanțul de distribuție a alimentelor față de luna precedentă) cele mai mari ieftiniri oficiale s-au înregistrat la: făină – 16,97%,  „alte legume și conserve din legume” – 13,79%, cartofi – 13,24%, mălai – 13,16%, ulei comestibil – 7,64%.

Diferențele dintre cele două raportări pot fi explicate în felul următor: Consiliul Concurenței a luat ca punct de reper luna iunie, nu iulie (nu este clar de ce – raportarea corectă statistic fiind la luna precedentă aplicării ordonanței), a luat în considerare o serie foarte limitată de produse (probabil cele cu cele mai mari ieftiniri) și s-a limitat la prețurile din unele mari lanțuri de magazine (nu toată populația cumpără alimente de la marile lanțuri și cu siguranță nu cumpără unul și același produs).

Sursa: StirilePROTV

Reprezentanţii Forţelor Navale Române au anunţat că, până în data de 29 septembrie continuă, activităţile de recrutare pentru posturi de soldaţi şi gradaţi profesionişti.

“Forţele Navale Române, alături de celelalte structuri din Ministerul Apărării Naţionale, desfăşoară în această perioadă, până vineri, 29 septembrie 2023, activităţi de recrutare a tinerilor, pentru posturile de soldaţi şi gradaţi profesionişti, în limita locurilor rămase neîncadrate. Înscrierea se poate face până la data de 29 septembrie 2023, iar termenul final de întocmire a dosarelor de candidat este 2 octombrie 2023”, au precizat reprezentanţii Forţelor Navale, conform news.ro

Sursa citată a menţionat că informaţii referitoare la oferta profesională şi condiţiile de recrutare, de selecţie şi de repartiţie sunt furnizate de către personalul recrutor din unităţile militare şi personalul birourilor informare-recrutare din judeţele sau sectoarele Municipiului Bucureşti în care candidaţii îşi au domiciliul.

Condiţiile şi criteriile generale de recrutare, pe care trebuie să le îndeplinească candidaţii care optează pentru dobândirea calităţii de soldat sau gradat profesionist în activitate, se regăsesc pe pagina de internet https://www.recrutaremapn.ro/sgp.php.

Conform planului de recrutare al Statului Major al Forţelor Navale, candidaţii pentru posturile din Forţele Navale Române pot opta să încadreze funcţii la bordul navelor militare sau în unităţi militare din oraşele şi localităţile Constanţa, Mangalia, Tulcea, Tuzla, Babadag, Sulina, Midia, Sfântu Gheorghe, Codru, Gura Portiţei, 2 Mai, Slava Cercheză, Murfatlar şi Sinoe.

Ies la iveală detalii șocante despre polițistul brașovean care a fost prins când vindea cocaină. Acesta nu numai că este și consumator, dar provine dintr-o familie bogată, iar tatăl său era tot polițist. Mai mult, ar fi avut și renumele de „scandalagiu”, potrivit unor oameni din anturajul său.

Surse apropiate lui Remus Bertea, politistul de 25 de ani din Brașov prins în timp ce încerca să vândă cocaină, au declarat pentru Aktual 24 că acest provine dintr-o familie foarte înstărită din oraș. 

Sursele au declarat ca polițistul și-ar dorit să intre in trupele speciale, dar a fost respins. El a petrecut o perioadă de proba la mascați și era considerat un sportiv bun, dar apoi comandatul trupelor de intervenție a primit sesizări că Bertea este „scandalagiu”. „Avea pe Facebook postări cu shoturi si nu prea părea serios”, au subliniat sursele.

De asemenea, polițistul nu numai ca vindea droguri, ci este si consumator de droguri, au precizat sursele.

Polișitul a fost prins, joi, în flagrant, în Brașov, cu o cantitatea impresionantă de substanțe interzise. Ar fi vorba despre aproximativ 1 kilogram de cocaină, susțin sursele citate. S-ar părea că acesta este polițist la Secția 5, iar în momentul flagrantului era în timpul său liber.

Nu puține sunt vocile din rândul colegilor polițiști care spun că acesta era cunoscut pentru viața sa în afara legii.

Compartimentul de Relații Publice al Inspectoratului de Poliție Județean Brașov a transmis joi că „cel în cauză a fost destituit din funcție și nu mai deține, în prezent, calitatea de polițist în cadrul I.P.J. BRAȘOV.”