Potrivit noilor analize, pe pânza de in ce are dimensiunile de 4,36 metri x 1,1 metri au fost descoperite secvenţe de ADN aparţinând atât unor europeni, cât şi nord-africani, indieni sau arabi.

Studiul a fost condus de specialistul în genetică Gianni Barcaccia, de la Universitatea din Padova din Italia, scrie Discovery News.

Rezultatele au pus în lumină existenţa unor secvenţe ADN, atât de la om, cât şi de la plante, în profunzimea materialului din care a fost confecţionat giulgiul. Gianni Barcaccia şi colegii săi au întreprins analize care vizează studiul moleculelor de praf de pe suprafaţa pânzei, unde au descoperit urme de ADN mitocondrial uman, care provin de la indivizi variaţi ca origine, respectiv de la locuitori din nordul Africii, până la chinezi sau indieni.

Potrivit sursei citate, cele mai vechi urme provin de la indivizi cu origini în spaţiul Indiei, sugerând faptul că giulgiul a fost confecţionat în zona respectivă. Cele mai puternice semnale rezultate în urma analizelor au fost însă cele ale secvenţelor de ADN caracteristice populaţiilor din Orientul Mijlociu şi Caucaz.

„Cea mai des întâlnită secvenţă ADN, dintre cele descoperite pe giulgiu, este rară în Europa de Vest şi este tipică comunităţii druzilor, un grup etnic cu origini în Egipt, şi care locuieşte în zone izolate din Siria, Iran, Liban, Israel şi Palestina”, a explicat Barcaccia pentru Live Science.