5. Cucuta de apa (ciucuta virosa)

Despre:

Planta ierboasa bienala care creste in toate regiunile tarii. Frunzele sunt paroase, iar florile sunt de dimensiuni mici, grupate si au culoare alba. fructele plantei sunt diachene, ovale, de culoare maronie. Mirosul cucutei este neplacut, semanand cu urina de rozatoare. In scop fitoterapeutic se utilizeaza fructele si frunzele. Planta se recolteaza in lunile august si septembrie. Cucuta contine alcaloizi piperidinici toxici, uleiuri esentiale, acizi organici, flavonoizi, cumarine, glucide, oline, alcaloizi, furancocumarine. Planta trebuie culeasa si manevrata cu atentie, intrucat neuscata este foarte toxica, consumul in aceasta stare ducand pana la paralizia centrilor nervosi. Cucuta are efect antispastic, antinevralgic si analgezic.

De ce este ucigasa?

Toxicitatea ei se datoreaza poliinelor, cicutoxinei si cicutololului. A fost utilizata empiric in trecut pentru calmarea durerilor, sub forma de cataplasme sau unguent in reumatism si guta. A mai fost folosita homeopatic in epilepsie, meningite, migrene si ameteli. Datorita riscurilor mari, utilizarea ei a fost abandonata. In cazul intoxicarilor cu Cucuta de apa, simptomele sunt complet diferite de cele produse de cucuta (Conium maculatum L.), manifestindu-se prin voma, diaree si convulsii tetanice.