Pasivi, spuşi, leneşi, extrem de fatalişti şi superstiţioşi. Aşa au fost priviţi românii în trecut de istoricii şi sociologii care au poposit pe pământ românesc şi care au analizat firea românilor, lăsând mărturii scrise. Majoritatea istoricilor străini au punctat calităţile negative ale naţiei considerată una occidentală, dar cu apucături orientale.

Un neam de supuşi, modeşti, resemnaţi până la laşitate, deloc harnici, dar foarte inteligenţi. Aşa au fost văzuţi românii în trecut de istoricii străini care s-au aplecat asupra analizei caracterului poporului român. Timiditatea, paralizia voinţei, frica şi lipsa de curaj erau trăsăturile de caracter care stăpâneau sufletul românilor în secolele trecute.

Aproape toţi străinii care au vizitat ţările româneşti au fost izbiţi de de însuşirile negative ale caracterului naţiei române.

”Ce le pasă care este numele stăpânului lor? Ceea ce ştiu ei este că trebuie să muncească, să plătească, să sufere şi să tacă. Românii moştenesc din tată-n fiu o resemnare mută care se schimbă în apatie şi această apatie este susţinută încă de neştiinţa lor”, era părerea francezului Xavier Marmier, călător prin ţările române.

”Înfăţişarea lor robustă, curajoasă, contrastează în mod bătător cu imbecilitatea lor reală, căci sunt umiliţi din pricina sclaviei şi au dobândit chiar şi credinţa că sunt slabi. În locul bărbăţiei demne ce constituia carcaterul roman nu mai păstrează decât o îndărătnicie de a refuza ceea ce ştiu bine că va fi obţinut şi încăpăţânarea de a sustrage ceea ce nu îndrăznesc să apere”, scria englezul Thomas Thornton despre naţia română aşa cum era văzută ea la începutul veacului trecut, scrie  adevarul.ro.

Citeste si:

Sfaturile intelepte ale batranilor despre cum sa-ti gasesti o nevasta buna!

”Tirania a făcut pe români timizi şi josnici”

Cercetorii străini care au analizat ţările române în veacul trecut au pus timiditatea şi lipsa de iniţiativă a românilor pe seama tiraniei la care poporul a fost supus secole întregi. ” Tirania a făcut pe români timizi şi josnici”, era constatarea contelui de Salaberry, vizitator al Ţării Româneşti în 1820. Aceeaşi opinie a fost împărăşită şi se francezul Charles Pertusier : ”Nu găseşti la români, oricare ar fi treapta lor socială, nicio energie, nici cea mai slabă scântee de însuşiri războinice, prin urmare, nimic care să te autorizeze a promite destine înalte acestei naţii”.

Nesiguranţa şi neîncrederea erau considerate de străini bolile neamului românesc. Scriitorul francez Saint Marc Girardin constata în 1839: ”Adevărata boală a Principatelor este neîncrederea şi nesiguranţa, teama de ele însele, întotdeauna supuse puterilor străine, întotdeauna atârnătoare de alţii, ele nu aşteaptă nimic de la sforţările proprii”.

Indolenţi şi leneşi

Leneşi, indolenţi şi neîndemânatici, sunt alte trăsături de caracter negative descoperite de istoricii şi sociologii străini. „Obiceiul ordinii şi al muncii nu poate să le fie familiar căci nu e decât o jumătate de secol de când au fost împroprietăriţi şi în şărbie, când alţii trag profit din osteneala lui, omu n-are de ce să-şi rupă oasele”, constata în 1850, istoricul francez Auguste de Gerando.

Lenea ţăranului român era pusă pe seama mizeriei fizice, a degradării şi a slăbiciunii fizice şi morale. ”În bordee vegetează nişte fiinţe în aşa hal degradate din pricina mizeriei că nici nu par a mai aparţine umanităţii”, concluzionează şi istoricul Eduard Antoine Thuvenel

Trăsăturile negative ale neamului românesc au fost recunoscute şi de sociologul român Dumitru Drăghicescu care a făcut o radiografie a caracterului românilor în cartea ” Din psihologia poporului român”, apărută în 1907. În carte sunt adunate rezultatele propriilor cercetări, dar şi constatările istoricilor străini.

”Strămoşii noştrii loviţi puternic şi mereu învinşi pierdură cu timpul depinderea de a mai ataca, se domoliră şi începură să evite luptele, căutând numai să reziste defensiv sau să se plece. De aici moleşirea voinţei, alterarea caracterului şi a spiritului de neatârnare, frica şi supunerea”, explică sociologul în cartea din 1907.

Reputatul sociolog găsea explicaţii pentru defectele românilor în istoria zbuciumată a neamului. Lungile şi desele războaie, luptele pierdute de români de-a lungul istoriei, perioadele de asuprire şi cucerire de către turci sau tătari şi-au lăsat adânc amprenta asupra caracterului românilor şi au transfomat naţia română.

”Viaţa neregulată la care fură reduşi ţăranii din cauza războaielor nesfârşite şi a deselor năvăliri turceşti şi tătărăşti se resfrânse puternic asupra caracterului şi voinţei românilor. Voinţa lor aprinsă pierdu din tenacitate şi deveni schimbătoare şi nestatornică. Violenţa caracterului slăbi. Spiritul de prevedere şi regularitate fură mult ştirbite de condiţiile anarhice şi de mişcările sociale şi politice devenite cu neputinţă de prevăzut. Curajul, îndrăzneala luară loc unei obişnuinţe înrădăcinate de a se pleca, de a se încovoia şi de a se şterge cât mai mult înaintea străinilor”, mai scria Dimitrie Drăghicescu.

Sociologul recunoştea că românii au o inteligenţă superioară, peste cea a altor popoare. Din cauza lenei şi a trândăviei însă, românii au rămas pe loc, în vreme ce alţii au progresat. ”Românii fiind întotdeauna dotaţi cu o inteligenţă superioară, dar ţinută în loc, paralizată de o lenevie impusă de împrejurările nefericite ale istoriei şi de o trândăvie pe care au respirat-o din atmosfera morală a Orientului au criticat în toţi timpii pe oameni şi activitatea lor, fără să fi făcut sforţări a îndrepta ceea ce criticau”, mai notează în cartea lui Drăghicescu.

Citeste continuarea pe adevarul.ro