Un politician al PSD si-a propus sa castige un nou mandat de parlamentar cu ajutorul preotilor.
Deputatul Andrei Sava a venit cu o propunere legislativa pentru modificarea si completarea Legii nr. 132. Prin adoptarea acestui act normativ s-ar ajunge ca personalul clerical sa fie scutit de orice impozit pe salariu. In expunerea de motive, initiatorul proiectului sustine ca “se urmareste neimpozitarea salariilor clericale […] în cadrul cultelor din Romania”.
Andrei Sava este de parere ca in acest fel preotilor li s-ar face dreptate, dupa ce, in perioada de criza economica, Guvernul Emil Boc a decis o ajustare negativa a tuturor veniturilor salariatilor din sistemul bugetar.”Reducerea cu 25% a sprijinului statului pentru salarizarea personalului clerical si neclerical a avut consecinte considerabile pentru cea mai mare parte din preotii si ceilalti salariati care isi desfasoara activitatea in bisericile din mediul rural. Aici, este mult mai dificil ca salariile sa fie completate din veniturile proprii ale bisericii, ca urmare a imbatranirii populatiei, a situatiei economice mult mai precare existente in mediul rural si a fenomenului de migratie. Aceasta scutire a impozitarii salariilor bisericesti reprezinta o recunoastere a contributiei cultelor la viata societatii romanesti”, se arata in proiectul de lege.
Lefuri mai mari pentru cler
In cazul in care un astfel act normativ primeste aviz favorabil in Parlament, statul ar trebui sa-si ia adio de la impozitele salariale pentru aproape 60.000 de angajati ( aproximativ 17.000 de preoti, 19.000 de lucratori care fac parte din schema personalului neclerical, circa 10.000 de profesori de religie si aproximativ 10.000 de calugari). Iar asta se intampla in conditiile in care guvernantii sustin ca nu-si permit o reducere a CAS-ului in asa fel incat, pentru firme si angajati, povara fiscala sa fie mai mica.
Argumentul deputatului care a initiat acest proiect si care spune ca doreste ca prin actul normativ propus de el sa le faca dreptate preotilor carora le-au fost reduse veniturile pare un pic cinic daca ne gandim ca nu doar clerul a avut de suferit din cauza masurilor impuse de criza economica. Sa nu uitam ca de acelasi tratament au avut parte si medicii, si profesorii, dar si functionarii din institutiile publice. Nici personalul din sistemul privat nu a scapat. Chiar daca in ultima situatie nu Guvernul a fost cel care a ajustat veniturile, scaderile salariale din mediul public au afectat si angajatii din zona privata carora le-au fost reduse considerabil lefurile.
Curg banii de la stat catre biserici
Venirea cu un proiect de lege care vizeaza marirea salariilor pentru personalul clerical este nedreapta si din alte puncte de vedere. Anual , de la bugetul de stat sunt alocate pentru cultele din Romania sume care ajung la 800 milioane de lei, fara a lua in calcul si fondurile care sunt repartizate de Guvern pentru reparatii sau constructii de biserici. Acesti bani ajung la culte, desi institutiile bisericesti din Romania au dovedit ca sunt cu mult mai profitabile decat unele dintre cele mai importante companii straine care functioneaza la noi in tara.
Averea Bisericii Ortodoxe Romane ( BOR) este estimata la aproximativ 3 miliarde de euro, dar la aceasta suma se adauga si fondurile pe care institutiile de cult le realizara prin afacerile pe care le patroneaza. La Registrul Comertului apar peste 100 de SRL-uri sau SA-uri care au in actionariat culte religioase, doar in ultimii trei ani numarul acestora majorandu-se cu 30%. Bisericile investesc in turism, consultanta, panificatie, prelucrarea lemnului, confectii, constructii, imobiliare sau energie. Romania fiind o tara in care religia ortodoxa este imbratisata de 80% din populatie, este normal ca afacerile acestui cult sa fie cele mai numeroase.
Ce spune legea?
Potrivit art.15, alin (1), lit.f, din Legea 571/2003, privind Codul Fiscal, republicata cu modificarile si completarile ulterioare, cultele religioase sunt scutite de la plata impozitelor pe profit pentru: venituri obtinute din producerea si valorificarea obiectelor si produselor necesare activitatii de cult, venituri obtinute din chirii, alte venituri obtinute din activitati economice,venituri din despagubiri in forma baneasca, obtinute ca urmare a masurilor reparatorii prevazute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate, cu conditia ca sumele respective sa fie utilizate, in anul curent si/sau in anii urmatori pentru intretinerea si functionarea unitatilor de cult, pentru lucrari de constructie si reparatie si de consolidare a lacasurilor de cult si a cladirilor ecleziastice, pentru invatamant, pentru furnizarea in nume propriu si/sau in parteneriat, de servicii sociale acreditate in conditiile legii, pentru actiuni specifice si alte activitati nonprofit ale cultelor religioase.
Afaceri infloritoare in timp de criza
In aceste conditii nu este de mirare faptul ca bisericile sunt atat de profitabile, lucru dovedit si de bilanturile contabile depuse la Ministerul Finantelor. Preotii au reusit ca in cinci ani sa creasca in mod constant cifrele de afaceri rulate de entitatile pe care le conduc. Doar din comertul cu lumanari, tamaie si obiecte de cult au incasat, in intervalul 2007-2011, venituri totale de 567 milioane lei, profitul net realizat din aceasta activitate fiind de 140 de milioane lei.
Interesant este modul in care business-urile BOR au evoluat in plina criza economica. Astfel, in 2007 cand recesiunea nu isi facuse inca simtita prezenta, BOR a facut comert de 149 milioane lei si un profit net de 38,72 lei. In perioada respectiva au fost raportate venituri totale de 152 milioane lei si un excedent de 48,01 lei. In 2008, cifrele au fost putin mai mici, afacerile cu tamaie si lumanari oprindu-se la 82,89 milioane lei. Profitul nu a lipsit insa, valoarea acestuia fiind de 13,48 lei. Comparativ cu perioada precedenta , se observa cresteri semnificative la veniturile totale ( 184,755 lei), dar s-a redus excedentul ( 21,91 lei).
In 2009, cand multe dintre firme se luptau sa faca fata crizei, Biserica a strans din activitatu economice 99,86 milioane lei si a facut un profit de 29,24 lei. Veniturile totale din anul respectiv au fost de 198,377 milioane lei, iar excedentul de 29 milioane lei. Scenariul s-a repetat si in 2010, anul de varf al recesiunii, dar si anul in care BOR a batut recordul in afaceri, venitul din activitati economice fiind de 134,087 milioane lei, iar profitul de 44,55 milioane lei.
Cumuland sumele raportate in bilanturile contabile depuse pentru 2011, se ajunge la concluzia ca anul trecut BOR a avut afaceri totale de 101 milioane lei, iar veniturile cumulate au fost de 233 milioane lei. Este vorba doar despre business-urile derulate prin eparhii, nefiind incluse si firmele infiintate de culte. Este foarte important de precizat ca sunt anumite institutii de cult care nu si-au depus bilantul contabil in fiecare an, prin urmare nu au existat date disponibile referitoare la sumele din conturile acestora. Comparand rezultatele din ultimii cinci ani se poate trage concluzia ca pentru biserica nu exista si nici nu a existat vreo criza financiara. Dimpotriva, se observa ca indicatorii economici s-au imbunatatit (in unele cazuri au explodat!) odata cu adancirea in recesiune.
Vina ii apartine lui Cuza
Biroul de presa al Patriarhiei Romane precizeaza intr-un comunicat de presa ca statul român nu plăteşte integral salariile personalului clerical şi neclerical, având o contribuţie de aproximativ 60%. Potrivit Patriarhiei Române, personalul bisericesc clerical şi neclerical se numără printre categoriile socio-profesionale din România cu cele mai mici salarii, în numeroase comunităţi din ţară, în special din mediul rural, din cauza sărăciei şi a migraţiei în străinătate, preoţii nemaireuşind să-şi completeze salariile din fonduri proprii, pentru majoritatea acestora sprijinul salarial de la bugetul de stat reprezentând unicul venit sigur pentru întreţinerea familiei.
Anual sumele alocate în bugetul de stat pentru cultele religioase reprezintă 0,4 % din PIB, se aminteşte în comunicatul BOR, menţionându-se că această situaţie este consecinţa secularizării averilor bisericeşti de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1863), când statul şi-a luat angajamentul de a sprijini de la bugetul public salarizarea personalului deservent şi întreţinerea lăcaşurilor de cult. Sumele achitate de unităţile bisericeşti pentru plata impozitelor şi asigurărilor sociale aferente salariilor personalului deservent sunt aproximativ egale sau depăşesc valoarea contribuţiilor la salarii primite de la bugetul de stat. Potrivit Patriarhiei, din cei 14.231 de preoţi şi diaconi ai Bisericii Ortodoxe Române, peste 1.000 sunt salarizaţi exclusiv din fondurile proprii ale unităţilor bisericeşti, iar aproape 1.500 din cei aproximativ 17.000 de salarizaţi neclericali sunt plătiţi integral de Biserică.
Patriarhia adaugă totodată că statul nu plăteşte integral salariile a 10.000 de călugări şi călugăriţe, din cei aproximativ 8. 500 de călugări şi călugăriţe ortodocşi, numai stareţul/stareţa şi preotul slujitor din mănăstiri primind contribuţie de la bugetul de stat la salariu, adică doar câteva sute de persoane.
În ceea ce priveşte cei aproape 7.700 profesori de religie, Patriarhia menţionează că aceştia au acelaşi statut cu celelalte cadre didactice din învăţământul românesc şi sunt salarizaţi de Ministerul Educaţiei. Conform BOR, statul român nu oferă subvenţii pentru opera social-filantropică a Bisericii, aceasta derulându-se exclusiv din fonduri proprii şi donaţii ale credincioşilor. În acelaşi timp, se derulează cu succes programe social-educaţionale la nivel naţional din fonduri europene, precum “Hristos împărtăşit copiilor”, “Alege şcoala!”
Italienii si spaniolii cer impozite
Religia nu este profitabila doar in Romania. Peste tot in lume, cultele reusesc sa faca averi insemnate profitand de credinta oamenilor. Daca la noi politicienii se fac ca nu bad acest lucru, instrainatate se vorbeste tot mai des despre posibilitatea ca veniturile realizate de institutiile religioase sa fie supuse unor taxe. Guvernul de la Roma intentioneaza sa-i retraga Vaticanului scutirile de taxe de care beneficiaza in acest moment. Astfel, Biserica Catolica ar putea plati impozite anuale de sute de milioane de euro. Calculele autoritatilor italiene indica faptul ca o astfel de masura ar aduce la bugetul statului in jur de 720 de milioane de euro. Premierul Mario Monti a anuntat ca Vaticanul trebuie sa plateasca taxe pe proprietatile ce nu au caracter religios.
Biserica Catolica din Italia detine aproximativ 110.000 de proprietati, in valoare de circa noua miliarde de euro. Printre acestea se afla centre comerciale si proprietati rezidentiale.
Si in Spania, partidele de stanga cer suspendarea prevederii potrivit careia Biserica nu plateste impozite. Partidul Socialist (PSOE) cere imperativ ca si Biserica Catolica spaniola sa plateasca impozite pentru ca in acest moment de criza Spania nu se poate lipsi de niciun venit la bugetul de stat. Cel mai mare partid de opozitie din Spania a anuntat ca va inainta o motiune prin care va cere ca Biserica sa plateasca impozit pe imobilele care nu sunt lacase de cult, in acest scop impunandu-se un recensamant rapid al bunurilor sale imobiliare. Initiativa socialistilor spanioli se alatura celei a mai multor municipalitati care au anuntat ca intentioneaza sa perceapa impozit pe bunurile imobiliare ale Bisericii.
Concordatul din 1979 insa prevede ca lacasurile de cult, casele preotilor si alte imobile care apartin Bisericii sa fie scutite de impozite. Este un privilegiu ce dateaza din secolul al XIX-lea, reinnoit in 1979.
Dezbaterea asupra privilegiilor Bisericii nu este o noutate in Spania, dar acum problema s-a pus transant, criza si masurile de austeritate impuse de Guvernul conservator al lui Mariano Rajoy readucand acut problema in discutie. In plus, municipalitatile, indatorate si afectate de criza imobiliara au ajuns la concluzia ca aceasta ar fi o buna sursa de venit pentru ca patrimoniul imobiliar al Bisericii este imens si impunerea sa ar aduce venituri deloc neglijabile colectivitatilor locale.